Epicureism și modernitate

Curs de master ținut de Andrei Cornea, Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Facultatea de Filosofie, Amfiteatrul Mircea Florian, Luni orele 16-18. Primul curs 10 octombrie. Din 15 noiembrie online. Pentru linkul de meet, trimiteți un email la dana.jalobeanu@gmail.com.

A fost de-a lungul a două milenii un fel de „cealaltă filosofie”. Cea care nu putea fi conciliată nici cu aristotelianismul, nici cu platonismul, nici cu stoicismul, nici cu creștinismul. Și totuși, a fost una dintre cele mai puternice influențe intelectuale din istoria gândirii europene. Oare de ce? Iată ce vom încerca să aflăm.

Cursul se adresează masteranzilor din Facultatea de Filosofie, dar și altor studenți interesați din Universitatea din București. Cursul va avea loc la Facultatea de Filosofie, însă va fi și transmis online pe zoom și youtube (cu un link accesibil doar celor înscriși la curs).

Teme orientative (Planul de curs va fi definitivat la prima întâlnire, în 10 octombrie)

10 octombrie (Dana Jalobeanu, Andrei Cornea) Introducere. Epicureismul și tradiția filosofică europeană din Antichitate până în modernitatea timpurie (privire de ansamblu). Cum a ajuns epicureismul să fie „cealaltă filosofie“? Ce texte mai avem, câte s-au pierdut? Cum a stat epicureismul printre celelalte școli? De ce filosofia greacă se împarte pentru Diogenes Laertios în școala lui Platon și școala lui Epicur? 17 octombrie (Andrei Cornea, Grigore Vida) Vechiul atomism: Leucip și Democrit. Cum apare ideea atomistă la Leucip, printr-o reinterpretare a gândirii eleate. „Meontologia“ lui Democrit. Teoria „alfabetică“ la Aristotel. Atomismul geometric al lui Platon din Timaios.De ce sunt patru elemente și numai patru: corpurile „perfecte“ și transformările lor. Introducerea teleologiei. Materia primordială (chora) 24 octombrie (seminar, Grigore Vida) De citit: – Aristotel, Metafizica, I, 4, 985b (traducere Andrei Cornea, p. 70) – Aristotel, Despre generare și nimicire, I, 8, 325a (traducere Andrei Cornea, pp. 143–146) – Democrit, fragmentul B 9 (traducere Adelina Piatkowski, p. 494) – Epicur, Scrisoarea către Herodotos, III [Epicur și epicureismul antic, p. 205 (Totul și constanța Totului)] – Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IV–V [Epicur și epicureismul antic, p. 207 (Atomi și vid)] – Epicur (Usener, 275) [Epicur și epicureismul antic, p. 421/120 (Deosebirea față de Democrit; spațiul orientat, jos și sus)] – Epicur, Scrisoarea către Herodotos, VI [Epicur și epicureismul antic, pp. 209–211 (Infinitatea lumilor; opoziție față de Platon, Aristotel și stoici)] – Epicur (Usener 280–281) [Epicur și epicureismul antic, p. 427/125 (Mișcările atomilor și declinația lor)] – Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IX [Epicur și epicureismul antic, p. 213 (Senzațiile sunt întotdeauna adevărate)]   31 octombrie (Andrei Cornea) Epicur: O teorie senzualistă a cunoașterii. Cosmologia și explicația (pseudo-științifică) fenomenelor naturale 7 noiembrie (Andrei Cornea) Teologie și anti-metafizică. Lipsa Providenței (a scopului, designului) în Univers, dar fără negarea zeilor. 14 noiembrie (seminar: Grigore Vida) De citit: – Epicur, Scrisoarea către Menoiceus, II (Epicur și epicureismul antic, p. 263) – Epicur, Maximele fundamentale, I (Epicur și epicureismul antic, p. 275) – Epicur (Usener 359) (Epicur și epicureismul antic, p. 447/144) – Lucrețiu, Despre natură, V, 195–207 (Epicur și epicureismul antic, p. 448–449/3) – Epicur (Usener 368) (Epicur și epicureismul antic, p. 479/174) – Lucrețiu, Prologul (I, 1–44) (traducere de Teodor Naum, prefață de Tudor Vianu, note de G. Brătescu, Teodor Naum, E. Toth, Editura Științifică, București, 1965, pp. 21–22 / traducere, prefață și note de D. Murărașu, Minerva, București, 1981, pp. 3–5) – I, 80–101 (Povestea Ifigeniei) (Naum, pp. 25–26 / Murărașu, pp. 6–7) – I, 159–174 (Nimic nu se naște din nimic) (Naum, pp. 29–30 / Murărașu, p. 9) – I, 448–481 [Exemplificarea pentru coniuncta (symbebekota) și eventa (symptomata)] (Naum, pp. 44–45 / Murărașu, pp. 19–20) – II, 1–19 (Seninătatea înțeleptului) (Naum, pp. 79–80 / Murărașu, p. 45) – II, 55–61 (Oamenii precum copiii) (Naum, pp. 81–82 / Murărașu, p. 47) – III, 1–17 (Imnul pentru Epicur) (Naum, p. 139 / Murărașu, p. 88) – III, 978–1002 (Iadul e în noi) (Naum, pp. 184–185 / Murărașu, pp. 123–124) – IV, final (Suferințele iubirii ca ilustrare a teoriei simulacrelor) (Naum, pp. 254–255 / Murărașu, pp. 174–175) – V, 222–234 (Derelicțiunea: omul aruncat în lume) (Naum, pp. 268–269 / Murărașu, p. 185)   21 noiembrie (Andrei Cornea, Dana Jalobeanu, Grigore Vida) De rerum natura – context și conținut. Fizica lui Lucrețiu. Cum a putut exista un atât de mare poet, al cărui scop urmărit consecvent a fost acela de a explica un sistem fizic lipsit de orice fior metafizic? Cum se naște poezia din atomi și vid? 28 noiembrie Lucrețiu în Renaștere. (Dana Jalobeanu) 5 decembrie seminar (Grigore Vida) De citit: Giordano Bruno, Cina din Miercurea Cenușii, în Opere italiene, vol. I, ediție îngrijită de Smaranda Bratu Elian (fragmente), – Francis Bacon, De principiis atque originibus secundum fabulas Cupidinis & Coeli / On the Principles and Origins According to the Fables of Cupid and Coelum, în The Oxford Francis Bacon, vol. VI   (fragmente) 12 decembrie Bacon și „filosofia potrivit fabulelor”; Fascinația atomismului și repulsia față de „epicureism (Dana Jalobeanu) 19 decembrie (Grigore Vida) Gassendi și „creștinarea” epicureismului. Gassendismul lui Walter Charleton. John Evelyn, Robert Boyle, Societatea Regală și acuzațiile de ateism 9 ianuarie (Grigore Vida) Charleton și receptarea lui de către Isaac Newton. Newton și Epicur: corespondența Newton–Bentley („Gravitația în sensul lui Epicur”) și scoliile clasice 16 ianuarie (seminar) (Grigore Vida) De citit: – J.E. McGuire, Martin Tamny, Certain Philosophical Questions: Newton’s Trinity Notebook, pp. 336–345, 420–425 – Newton către Bentley, 25 februarie 1692/3, în Isaac Newton, Philosophical Writings, pp. 136–138 – Volkmar Schüller, “Newton’s Scholia from David Gregory’s Estate on the Propositions IV Through IX Book III of His Principia”, pp. 213–265   23 ianuarie recapitulare și concluzii

Evaluare

Evaluarea la seminar se va face pe baza activității și a unei teme scrise (o listă de subiecte va fi disponibilă începând cu prima săptămână de curs). Aceste teme trebuie predate până la mijlocul semestrului, iar studenții vor primi feed-back la ele, cu posibilitatea de rescrie lucrarea, în vederea unei reevaluări. Nota la seminar va fi media între activitate, prezență și tema scrisă. Prezența la seminar este obligatorie.

Nota la seminar reprezintă 50% din nota finală.

Evaluarea cursului se va face cu un examen scris și oral.

Pentru înscrieri: Trimiteți un email la dana.jalobeanu@filosofie.unibuc.ro până în data de 9 octombrie.