Curs opțional de master

Dana Jalobeanu, Andrei Cornea, Grigore Vida

Curs introductiv

1. Introducere. Epicureismul și tradiția filosofică europeană din Antichitate până în modernitatea timpurie (privire de ansamblu). Cum a ajuns epicureismul să fie „cealaltă filosofie“? Ce texte mai avem, câte s-au pierdut? Cum a stat epicureismul printre celelalte școli? De ce filosofia greacă se împarte pentru Diogenes Laertios în școala lui Platon și școala lui Epicur?

Bibliografie:

Andrei Cornea, „O introducere în filosofia lui Epicur“, în Epicur și epicureismul antic, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Cornea, ediția a II-a, Humanitas, București, 2021, pp. 15–200 (ediția I, 2016).

Modulul I: Epicur (Andrei Cornea)

• 14 octombrie: Vechiul atomism: Leucip și Democrit. Cum apare ideea atomistă la Leucip, printr-o reinterpretare a gândirii eleate. „Meontologia“ lui Democrit. Teoria „alfabetică“ la Aristotel. Atomismul geometric al lui Platon din Timaios.De ce sunt patru elemente și numai patru: corpurile „perfecte“ și transformările lor. Introducerea teleologiei. Materia primordială (chora)

Seminar:

– Aristotel, Metafizica, I, 4, 985b (traducere, comentariu și note de Andrei Cornea, Humanitas, București, 2007, p. 70)

– Aristotel, Despre generare și nimicire, I, 8, 325a (traducere, note și lămuriri preliminare de Andrei Cornea, Polirom, Iași, 2010, pp. 143–146)

– Democrit, fragmentul B 9 (traducere de Adelina Piatkowski în Filosofia greacă până la Platon, vol. II, partea I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 494)

• 21 octombrie: Epicur: O teorie senzualistă a cunoașterii. Cosmologia și explicația (pseudo-științifică) fenomenelor naturale

Seminar:

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, III [Epicur și epicureismul antic, p. 205 (Totul și constanța Totului)]

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IV–V [Epicur și epicureismul antic, p. 207 (Atomi și vid)]

– Epicur (Usener, 275) [Epicur și epicureismul antic, p. 421/120 (Deosebirea față de Democrit; spațiul orientat, jos și sus)]

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, VI [Epicur și epicureismul antic, pp. 209–211 (Infinitatea lumilor; opoziție față de Platon, Aristotel și stoici)]

– Epicur (Usener 280–281) [Epicur și epicureismul antic, p. 427/125 (Mișcările atomilor și declinația lor)]

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IX [Epicur și epicureismul antic, p. 213 (Senzațiile sunt întotdeauna adevărate)]

• 28 octombrie: Teologie și anti-metafizică. Lipsa Providenței (a scopului, designului) în Univers, dar fără negarea zeilor.

Seminar:

– Epicur, Scrisoarea către Menoiceus, II (Epicur și epicureismul antic, p. 263)

– Epicur, Maximele fundamentale, I (Epicur și epicureismul antic, p. 275)

– Epicur (Usener 359) (Epicur și epicureismul antic, p. 447/144)

– Lucrețiu, Despre natură, V, 195–207 (Epicur și epicureismul antic, p. 448–449/3)

– Epicur (Usener 368) (Epicur și epicureismul antic, p. 479/174)

Modulul II: Lucrețiu și receptarea epicureismului în lumea romană (Andrei Cornea, Dana Jalobeanu)

• 4 noiembrie: De rerum natura – context și conținut. Fizica lui Lucrețiu. Cum a putut exista un atât de mare poet, al cărui scop urmărit consecvent a fost acela de a explica un sistem fizic lipsit de orice fior metafizic? Cum se naște poezia din atomi și vid?

Seminar:

– Prologul (I, 1–44) (traducere de Teodor Naum, prefață de Tudor Vianu, note de G. Brătescu, Teodor Naum, E. Toth, Editura Științifică, București, 1965, pp. 21–22 / traducere, prefață și note de D. Murărașu, Minerva, București, 1981, pp. 3–5)

– I, 80–101 (Povestea Ifigeniei) (Naum, pp. 25–26 / Murărașu, pp. 6–7)

– I, 159–174 (Nimic nu se naște din nimic) (Naum, pp. 29–30 / Murărașu, p. 9)

– I, 448–481 [Exemplificarea pentru coniuncta (symbebekota) și eventa (symptomata)] (Naum, pp. 44–45 / Murărașu, pp. 19–20)

– II, 1–19 (Seninătatea înțeleptului) (Naum, pp. 79–80 / Murărașu, p. 45)

– II, 55–61 (Oamenii precum copiii) (Naum, pp. 81–82 / Murărașu, p. 47)

– III, 1–17 (Imnul pentru Epicur) (Naum, p. 139 / Murărașu, p. 88)

– III, 978–1002 (Iadul e în noi) (Naum, pp. 184–185 / Murărașu, pp. 123–124)

– IV, final (Suferințele iubirii ca ilustrare a teoriei simulacrelor) (Naum, pp. 254–255 / Murărașu, pp. 174–175)

– V, 222–234 (Derelicțiunea: omul aruncat în lume) (Naum, pp. 268–269 / Murărașu, p. 185)

Textul original și traducere în engleză:

On the Nature of Things, translated by W. H. D. Rouse, revised by Martin F. Smith (Loeb Classical Library), Harvard University Press, Cambridge/MA, 1982.

• 11 noiembrie: Criticii epicureismului (1): problema divinului și the argument from design

Seminar: Cicero, De natura deorum (aici am putea organiza o dezbatere între cei care adoptă poziția lui Veleius și cei care adoptă poziția lui Balbus)

Marcus Tullius Cicero, De natura deorum / Despre natura zeilor, traducere, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2016.

• 18 noiembrie Criticii epicureismului (2): viața contemplativă, viața activă și rolul politic al prieteniei  (Dana Jalobeanu)

Seneca, Scrisori către Lucilius (fragmente)

Modulul III: Epicureismul în Renaștere și Modernitate (Dana Jalobeanu & Grigore Vida).

• 25 noiembrie Lucrețiu în Renașterea italiană. Ficino și „arderea” comentariului la Lucrețiu. Giordano Bruno și atomismul. De la literatură la filosofie. (Dana Jalobeanu)

Seminar:

Giordano Bruno, Cina din Miercurea Cenușii, în Opere italiene, vol. I, ediție îngrijită de Smaranda Bratu Elian, Humanitas, București, 2002 (fragmente)

•  2 decembrie: Renașterea atomismului în Anglia (Dana Jalobeanu)

Seminar:

Francis Bacon, On the Principles and Origins According to the Fables of Cupid and Coelum, în The Oxford Francis Bacon, vol. VI, edited with introduction, notes and commentaries by Graham Rees, Oxford, Clarendon Press, 1996. (fragmente)

• 9 decembrie Gassendi și „creștinarea” epicureismului. Gassendismul lui Walter Charleton și receptarea lui de către Isaac Newton (Grigore Vida)

Seminar:

Walter Charleton, Physiologia Epicuro-Gassendo-Charltoniana, printed by Tho. Newcomb for Thomas Heath, London, 1654, în special cartea a II-a, cap. 1–3

J.E. McGuire, Martin Tamny, Certain Philosophical Questions: Newton’s Trinity Notebook, Cambridge University Press, Cambridge, 1983, pp. 336–345, 420–425

Thomas Stanley, The History of Philosophy, vol. III, Printed for Humphrey Moseley and Thomas Dring, London, 1660, The Fifth Part: Epicurus, His Life and Doctrine, Written by Petrus Gassendus

• 16 decembrie Știință experimentală și atomism (Dana Jalobeanu)

Seminar: Evelyn, prefața la Lucrețiu (prima traducere engleză), Theophilus Gale, Court of Gentiles  (istoria filosofiei, epicureismul e un apendice la volum, ilustrând perfect teza „celeilalte filosofii”)

Boyle, The Origin of Forms and Qualities (1666), Prefaţă, Despre natura unei forme şi Despre generare, corupţie şi alterare (traducere de Dana Jalobeanu)

• 6 ianuarie Newton și Epicureismul (Grigore Vida)

Seminar:

Newton către Bentley, 25 februarie 1692/3, în Isaac Newton, Philosophical Writings, edited by Andrew Janiak, revised edition, Cambridge University Press, Cambridge, 2014, pp. 136–138

Volkmar Schüller, “Newton’s Scholia from David Gregory’s Estate on the Propositions IV Through IX Book III of His Principia“, in Wolfgang Lefèvre (ed.), Between Leibniz, Newton, and Kant, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 2001, pp. 213-265

• 13 ianuarie Epicureismul în filosofia politică modernă: Hobbes

Bibliografie suplimentară

Surse primare

1. Autori antici

Epicurea, ed. Hermann Usener, Leipzig, Teubner, 1887 (ediție anastatică: Cambridge University Press, Cambridge, 2010)

Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuş, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Academiei RPR, București, 1963.

Die Fragmente der Vorsokratiker, ed. Hermann Diels–Walther Kranz, ediția a IX-a, Weidmann, Berlin, 1959–1960 (3 vol.)

G. S. Kirk & J. E. Raven, The Presocratic Philosophers, Cambridge University Press, Cambridge, 1971, cap. „The Atomists” (pp. 400–427)

A. A. Long, D. N. Sedley, The Hellenistic Philosophers, vol. I, Cambridge University Press, Cambridge, 1987

Titi Lucreti Cari De rerum natura libri sex (3 vol.), edited with Prolegomena, Critical Apparatus, Translation, and Commentary by Cyril Bailey, Clarendon Press, Oxford, 1947.

• Autori moderni

Pierre Gassendi, Vie et moeurs d’Epicure, 2 vol., Les Belles Lettres, Paris, 2006

Isaac Newton, The Principia: Mathematical Principles of Natural Philosophy, a New Translation, translated by I. Bernard Cohen and Anne Whitman, with Julia Budenz, University of California Press, Berkeley, 1999

Surse secundare

Andrei Cornea, O istorie a neființei în filozofia greacă, Humanitas, București, 2010

André-Jean Festugière, Epicure et ses dieux, Presses Universitaires de France, Paris, 1996 (prima ediție, 1946). Traducere în engleză: Epicurus and his Gods, trans. by C.W. Chilton, Harvard University Press, Cambridge/MA, 1956

David Furley, Two Studies in the Greek Atomists, Princeton University Press, Princeton, 1967

Anthony Grafton, „The availability of ancient works“, în Charles B. Schmitt, Quentin Skinner, Eckhard Kessler (eds.) The Cambridge History of Renaissance Philosophy, Cambridge University Press, Cambridge, 1988,pp. 767–791

Stephen Greenblatt, Clinamen: Cum a început Renașterea, traducere de Adina Avramescu, Humanitas, București, 2017.

Henry Guerlac, Newton et Epicure, Palais de la Découverte, Paris, 1963

Pierre Hadot, Ce este filozofia antică?, traducere de George Bondor și Claudiu Tipuriță, Polirom, Iași, 1997

Andrew Janiak, Newton as Philosopher, Cambridge University Press, Cambridge, 2008

Andrew Janiak, „Space, Atoms and Mathematical Divisibility in Newton”, Studies in History and Philosophy of Science, vol. 31, nr. 2 (2000), pp. 203–230

Robert Hugh Kargon, Atomism in England from Hariot to Newton, Oxford, Clarendon Press, 1966

Cristoph Lüthy, „The Fourfould Democritus on the Stage of Early Modern Science“, Isis, vol. 91, nr. 3 (2000), pp. 443–479

Cristoph Lüthy, John Murdoch, William Newman (eds.), Late Medieval and Early Modern Corpuscular Matter Theories, Brill, Leiden, 2001

J.E. McGuire, P.M. Rattansi, “Newton and the ‘Pipes of Pan’”, Notes and Records of the Royal Society, vol. 21 (1966), pp. 108–143

Maragret J. Osler (ed.), Atoms, Pneuma and Tranquillity: Epicurean and Stoic Themes in European Thought, Cambridge University Press, Cambridge, 1991

Ada Palmer, Reading Lucretius in the Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 2017

Catherine Wilson, Epicureanism at the Origin of Modernity, Clarendon Press, Oxford, 2008

Curs ținut la Facultatea de Filosofie de Dana Jalobeanu, Andrei Cornea și Grigore Vida

Epicureismul a fost, încă de la început, un fel de „filosofie alternativă”. ”Cealaltă filosofie” – cea pe care nici aristotelicienii, nici platonicienii, nici stoicii, nu o puteau înțelege și accepta. În antichitatea târzie a rezistat încorporării în sincretismul „helenist” (care punea împreună fără probleme pe Platon cu Aristotel, Seneca și Epictet). A fost, apoi, adversarul permanent al creștinismului ….până foarte târziu în modernitate. În același timp, epicureismul a influențat radical gândirea „științifică” și investigația naturii. Cum și de ce s-a întâmplat așa? Iată ce vom încerca să aflăm pe parcursul acestui semestru.

Curs opțional avansat pentru studenții de la master. Cursul se desfășoară la Facultatea de filosofie dar este deschis și altor studenți de la facultățile de litere, limbi străine, clasice, istorie sau științe exacte. Pentru înscrieri trimiteți un email la dana.jalobeanu@gmail.com (data limită, 8 octombrie).

Acest curs își propune să ofere o viziune de ansamblu asupra filosofiei epicureice și a modului în care a fost receptată în istoria gândirii europene, în Antichitate, Renaștere și Modernitate, cu un accent pus pe impactul epicureismului din modernitatea timpurie asupra „Revoluției științifice”. Este un curs avansat, pentru masteranzii de la filosofie, studii clasice sau alte discipline umaniste. Cursul va avea 2 ore de prelegere și 2 ore de seminar pe text (reading-group). Cursul va avea loc online, pe zoom. Textele pentru seminar vor fi distribuite la prima întâlnire de curs, în format electronic. Găsiți referințele bibliografice în planul de curs (linkul mai jos).

Cursul este gândit pentru masteranzi dar, în măsura locurilor disponibile, putem înscrie și studenți. Prezența la curs/seminar este obligatorie. Va fi un curs în care studenții vor fi parteneri de discuție și de investigație.

Evaluare

1. Evaluare pe parcurs prin teme scrise de seminar la care veți primi feed-back. Aveți posibilitatea să scrieți și o lucrare de semestru, primind ajutor și feed-back pentru ea.
2. Examen scris si oral

Înscrieri până în 8 octombrie printr-un email la dana.jalobeanu@gmail.com.

Iar dacă doriți să aflați mai multe, iată discuția de la care a pornit ideea organizării acestui curs: