Filosofia științei (2021-2022)

Marți 12-16

Cursul se adresează studenților de anul III de la modulul de Filosofie teoretică, dar poate fi luat în regim de opțional de orice student din Universitatea din București. Cursul va avea o importantă componentă online pe care o vom dezvolta și cu ajutorul blog.

Filosofia științei

Pentru înscrieri și acces la drop-box trimiteți un email la dana.jalobeanu@gmail.com până în data de 8 octombrie.

Pentru înscrieri trimiteți un email la dana.jalobeanu@gmail.com.

Cerințe: prezența activă la curs și seminar, cunoașterea limbii engleze.

Oferta: Cursul vă va oferi o imagine de ansamblu asupra filosofiei contemporane a științei. Vom vedea care sunt temele, întrebările și provocările filosofului științei, și ce face ca această specializare să fie una dintre cele mai atractive direcții ale filosofiei contemporane. Cursul va avea și o perspectivă diacronică. Ne vom întreba împreună cum am ajuns aici – în punctul în care filosofia științei este o disciplină exclusiv specializată, din lumea academică, aflată undeva la granița dintre științele tari și filosofie – deși știința este un fenomen esențial al lumii moderne (cu atât mai important cu cât lumea modernă trece dintr-o criză globală în altă criză globală și așteaptă tot mai des răspunsuri de la oamenii de știință). Cum am ajuns ca încrederea în știință să fie în același timp atât de mare (încă așteptăm de la savanți să rezolve probleme precum încălzirea globală sau vaccinul universal) și atât de mică (încăt să le contestăm, adesea, calitatea de experți)?

Studenții vor fi parterneri în acest dialog ce se va desfășura pe parcursul întregului semestru atât față în față, cât și pe acest blog. Vedeți aici cam ce am făcut cu studenții de anul trecut.

Propuneri pentru planul de curs

Modulul I:  ȘTIINȚA ȘI CELELALTE DOMENII ALE CUNOAȘTERII

5 octombrie: Filosofia științei ca discurs academic vs. filosofia științei ca reflecție filosofică cu privire la natura cunoașterii științifice. Un excurs istoric în problematica cunoașterii științifice.

Vedeți aici și niște reflecții introductive cu privire la relația știință, literatură, filosofie.

12 octombrie: Când apare știința modernă?

Am văzut data trecută că nu există un consens la modul în care se poate vorbi despre apariția științei. Unii vorbesc despre știință deja din antichitate (biologia sau politica lui Aristotel, mecanica lui Arhimede, astronomia sau optica lui Ptolemeu sunt „științe”) alții vorbesc despre știința medievală; există mulți care susțin că știința apare în Renaștere/epoca modernă timpurie (fie în secolul XV (Copernic) fie în secolul XVI (Bruno, Kepler, Tartaglia) fie în secolul XVII (Galileo, Descartes, Newton)). Sunt și cei care spun că știința nu apare decât în secolul al XVIII-lea (cu instituționalizarea ei) sau abia în secolul al XIX-lea (când se constituie vocabularul și prestigiul social al omului de știință). În acest curs voi trece în revistă aceste momente și vom explora ce au ele în comun și ce le diferențiază.

Discuție de seminar: C.P. Snow. Cele două culturi. Vom discuta la seminar una dintre acele cărți-pamflet a cărei popularitate a fost imediată și de mare durată; o carte provocatoare despre care se mai vorbește și azi. Căci C.P. Snow a lansat în anii 1950 o provocare la care încă nu știm să răspundem. Care este relația între știință și umanitoare? (Science versus Humanities este o temă tot mai actuală, sunt conferințe și volume dedicate dezbaterilor pe această temă).

Vedeți aici o Cafenea filosofică despre cartea lui C.P. Snow și modul în care se discută despre ea azi. Iar aici, un text în care spun ce cred eu despre semnificația acestei cărți și a dezbaterii provocate de ea.

19 octombrie. Savantul în ambientul său. Știință și educație. Știința normală

Scopul acestui curs este să ne apropiem de o înțelegere a conceptului de știință normală propus de Thomas Kuhn în Structura revoluțiilor științifice. Vă propun să ne apropiem de acest concept pornind de la problema educației științifice. Cum se formează „omul de știință”? E o întrebare esențială pentru Kuhn, care vede în această formare științifică o cheie a înțelegerii științei înseși. Doar că formarea aceasta a variat în istorie (vezi mai jos un exemplu)… Uitându-ne însă la cum s-a cimentat educația științifică la sfârșitul secolului al XIX-lea, am putea înțelege mai bine cine este omul de știință și cum funcționează știința normală.

Câte ceva ca bakground. Aici un text în care discut pe larg despre ce înseamnă „un om educat” și cum stă educația științifică în raport cu educația umanistă (în lumina dezbaterilor provocate de C.P. Snow și ”Cele două culturi”). Iar aici vedeți un scurt filmuleț educațional care ne arată cum stăteau lucrurile în zorii Revoluției Științifice, când Isaac Newton publica una dintre primele cărți de știință. Cărui public i se adresa el? Ce fel de „om educat” avea în vedere?

Discuție de seminar: La seminar vom discuta despre „Ce înseamnă un om educat?” în lumina celor discutate la seminarul precedent și folosind următoarele elemente și referințe suplimentare

  • pornind de la elementele unui sistem de educație în care s-au format o bună parte din marii oameni de știință ai secolului 20, „the mathematical tripos” – vom vedea ce însemna, cum funcționa, care era idealul educațional și tipul de știință normală pe care-l propunea și care erau limitările lui. Vedeți în drop-box o selecție de texte (directorul follow-up la seminar 1)
  • pornind de la faimoasa dezbatere între Th. Huxley și Mathew Arnold (vedeți în drop-box o selecție de texte)

Temă de seminar: A treia cultură (scrieți un text de 2 pagini, pornind de la materialele din drop-box, Follow-up seminar 1). Deadline pentru predare 25 octombrie ora 20.

26 octombrie  Știință și pseudo-științe. Există un criteriu de demarcație?

Vom porni în discuție de la faimosul criteriu de demarcație formulat de K.R. Popper în Conjectures and refutations, și vom vedea care sunt problemele pe care acesta le-a ridicat de-a lungul ultimelor decenii. Și cam ce criterii de demarcație au fost formulate în ultimii ani.

Discuție de seminar: Falsificaționismul. Popper, Conjectures and refutations. (vedeți selecția de texte din drop-box).

Materiale suplimentare: O discuție despre știință și pseudo-științe aici. De ce credem în bazaconii?

Modulul 2: CONSTRUCȚIA TEORETICĂ A ȘTIINȚEI

2 noiembrie : Ce este o paradigmă ? Sensul restrictiv al paradigmelor (exeplarul/modelul). Sensul larg al paradigmelor (the world-view). Rolul raționamentului prin analogie.

Studiu de caz: constituirea paradigmei galileene în știința mișcării (exemplarul și legea căderii libere). Studenții vor avea ca temă de seminar să construiască un blog-post pe un studiu de caz.

Seminar: Kuhn, Structura revoluțiilor științifice (fragmente), și Hacking, Paradigms, in Daston &Richards, The Structure of Scientific Revolutions at 50, 2016.

9 noiembrie: Problema cunoașterii tacite. Cât este cunoaștere tacită în educația științifică?

Seminar: Polyani, The tacit dimension (fragmente), Collins, Tacit and explicit knowledge (fragmente)

9 noiembrie: Anomalii, descoperiri, revoluții.

Discuția se va ocupa de conceptul kuhnian de anomalie. Vom discuta pe mai multe exemple istorice și vom încerca să înțelegem cu acumularea anomaliilor poate duce la o situație de criză și la „revoluția științifică”.

Studiu de caz: nașterea astronomiei observaționale și „cartea care a schimbat lumea” (Galileo Galilei, Sidereus nuncius)

Tema de seminar 2: Ce este o anomalie? Discuție pe un exemplu (un text de 2 pagini, termen de predare 15 noiembrie ora 20).

Modulul 3:  THEORY CHANGE – SCHIMBAREA TEORETICĂ

16 noiembrie: Iraționalitatea revoluțiilor științifice

23 noiembrie: O alternativă: falsificaționismul „sofisticat”.

În acest curs vom reveni la teoria popperiană a falsificaționismului și vom vedea dacă nu ar putea fi „reparată” și elaborată într-o formă în care să poată constitui, totuși, o alternativă la teoria iraționalității revoluțiilor științifice. Vom discuta propunerea formulată cu peste jumătate de veac în urmă de Impre Lakatos. O propunere încă actuală.

Discuție de seminar: vom discuta la seminar o primă parte a articolului Imre Lakatos, “Falsificationism and the methodology of research programmes”, in Lakatos, The methodology of scientific reseach programmes, Philosophical papers vol. 1, edited by John Worrall, Gregory Currie, CUP, 1978 (reprinted). Ne vom concentra pe tipologia falsificaționismului și trăsăturile care diferențiază tipurile de falsificaționism, precum și pe ceea ce au ele în comun.

Aici o scurtă discuție a textului lui Lakatos (scrisă de Alexandru Liciu): Tipuri de falsificaționism

30 noiembrie: Metodologia programelor de cercetare (I)

Discuție de seminar: Lakatos, “Falsificationism and the methodology of research programmes”

Studiu de caz:

7 decembrie : Metodologia programelor de cercetare (II): Între filosofia științei și istoriografie. Ce este reconstrucția conceptuală

În acest curs am tot reconstruit exemple istorice pentru a ilustra conceptele propuse. Cum am făcut acest lucru? Cu ce premise ne-am apropuat de textele exemplificate în studiile de caz? Așa cum am învățat de la Lakatos, istoriografia este o metodă de cercetare încărcată de premise filosofice. Ce este reconstrucția conceptuală? Ce limitări are ea?

Discuție de seminar:

Modulul 4: ABANDONAREA CRITERIULUI DE DEMARCAȚIE ȘI REDEFINIREA SOCIALĂ A ȘTIINȚEI

14 decembrie: SSK și „sociologia științei”

Discuție de seminar:

21 decembrie Epistemologie istoristă. Reconstrucția conceptuală suferă de limitări intrinseci. Epistemologia istoristă ne oferă un alt cadru în care se poate vorbi despre studii de caz istorice – însă este un cadru oarecum riscant, în care „obiectul” de studiu se pierde. Ce înseamnă să spunem că toate conceptele și categoriile noastre au o determinare contextual-istorică?

Studiu de caz și discuție de seminar: Fantoma lui Hamlet sau cum se pierde cunoașterea

VACANȚĂ DE IARNĂ

4 ianuarie: Filosofia experimentului științific: În prima parte a acestui curs am vorbit cu precădere despre teorii, chiar dacă uneori ne-am uitat la felul în care practica precede sau modelează teoria. Cum ar fi dacă am abandona centralitatea noțiunii de teorie? Este ceea ce au făcut o bună parte din filosofii științei la sfârșitul secolului trecut, propunând o folosofie a experimentului.

Discuție de seminar: Ian Hacking, Representing and intervening, fragmente

11 ianuarie: Science as practice. Structures of knowledge. Abandonarea categoriei de „știință” în favoarea categoriei mai largi de „cunoaștere”

Discuție de seminar:

Chestiuni practice: Acest curs se vrea o colaborare activă între toți cei implicați: profesor, seminarist și studenți. Participarea este obligatorie și la fel este parcurgerea bibliografiei minimale. În afara lecturilor și discuțiilor de la curs și seminar (seminarul se va organiza de mai multe ori sub formă de debate iar studenții vor trebui să apere unul sau altul dintre punctele de vedere discutate în bibliografia de seminar) studenții vor mai avea de făcut două lucruri. Vor fi colaboratori activi pe această pagină, pe care vor posta elemente de clarificare, definiții ale conceptelor, întrebări și puncte de vedere personale.

În sfârșit, fiecare student va avea de ales o carte din topul de „cele mai bune cărți de filosofia științei”, carte pe care o va recenza într-un text de 3000 de cuvinte. Detalii despre cum se scrie recenzia aici. Voi vrea să văd două drafturi ale recenziei și vom organiza un colocviu final de susținere în care veți prezenta cărțile pe care le-ați ales și citit.

Epicureism și modernitate: Plan de curs și seminar

Înscrieri până în 6 octombrie, prin email la dana. jalobeanu@gmail.com

Curs opțional de master

Dana Jalobeanu, Andrei Cornea, Grigore Vida

Curs introductiv

  1. Introducere. Epicureismul și tradiția filosofică europeană din Antichitate până în modernitatea timpurie (privire de ansamblu). Cum a ajuns epicureismul să fie „cealaltă filosofie“? Ce texte mai avem, câte s-au pierdut? Cum a stat epicureismul printre celelalte școli? De ce filosofia greacă se împarte pentru Diogenes Laertios în școala lui Platon și școala lui Epicur?

Bibliografie:

Andrei Cornea, „O introducere în filosofia lui Epicur“, în Epicur și epicureismul antic, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Cornea, ediția a II-a, Humanitas, București, 2021, pp. 15–200 (ediția I, 2016).

Modulul I: Epicur (Andrei Cornea)

  • 14 octombrie: Vechiul atomism: Leucip și Democrit. Cum apare ideea atomistă la Leucip, printr-o reinterpretare a gândirii eleate. „Meontologia“ lui Democrit. Teoria „alfabetică“ la Aristotel. Atomismul geometric al lui Platon din Timaios.De ce sunt patru elemente și numai patru: corpurile „perfecte“ și transformările lor. Introducerea teleologiei. Materia primordială (chora)

Seminar:

– Aristotel, Metafizica, I, 4, 985b (traducere, comentariu și note de Andrei Cornea, Humanitas, București, 2007, p. 70)

– Aristotel, Despre generare și nimicire, I, 8, 325a (traducere, note și lămuriri preliminare de Andrei Cornea, Polirom, Iași, 2010, pp. 143–146)

– Democrit, fragmentul B 9 (traducere de Adelina Piatkowski în Filosofia greacă până la Platon, vol. II, partea I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 494)

  • 21 octombrie: Epicur: O teorie senzualistă a cunoașterii. Cosmologia și explicația (pseudo-științifică) fenomenelor naturale

Seminar:

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, III [Epicur și epicureismul antic, p. 205 (Totul și constanța Totului)]

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IV–V [Epicur și epicureismul antic, p. 207 (Atomi și vid)]

– Epicur (Usener, 275) [Epicur și epicureismul antic, p. 421/120 (Deosebirea față de Democrit; spațiul orientat, jos și sus)]

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, VI [Epicur și epicureismul antic, pp. 209–211 (Infinitatea lumilor; opoziție față de Platon, Aristotel și stoici)]

– Epicur (Usener 280–281) [Epicur și epicureismul antic, p. 427/125 (Mișcările atomilor și declinația lor)]

– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IX [Epicur și epicureismul antic, p. 213 (Senzațiile sunt întotdeauna adevărate)]

  • 28 octombrie: Teologie și anti-metafizică. Lipsa Providenței (a scopului, designului) în Univers, dar fără negarea zeilor.

Seminar:

– Epicur, Scrisoarea către Menoiceus, II (Epicur și epicureismul antic, p. 263)

– Epicur, Maximele fundamentale, I (Epicur și epicureismul antic, p. 275)

– Epicur (Usener 359) (Epicur și epicureismul antic, p. 447/144)

– Lucrețiu, Despre natură, V, 195–207 (Epicur și epicureismul antic, p. 448–449/3)

– Epicur (Usener 368) (Epicur și epicureismul antic, p. 479/174)

Modulul II: Lucrețiu și receptarea epicureismului în lumea romană (Andrei Cornea, Dana Jalobeanu)

  • 4 noiembrie: De rerum natura – context și conținut. Fizica lui Lucrețiu. Cum a putut exista un atât de mare poet, al cărui scop urmărit consecvent a fost acela de a explica un sistem fizic lipsit de orice fior metafizic? Cum se naște poezia din atomi și vid?

Seminar:

– Prologul (I, 1–44) (traducere de Teodor Naum, prefață de Tudor Vianu, note de G. Brătescu, Teodor Naum, E. Toth, Editura Științifică, București, 1965, pp. 21–22 / traducere, prefață și note de D. Murărașu, Minerva, București, 1981, pp. 3–5)

– I, 80–101 (Povestea Ifigeniei) (Naum, pp. 25–26 / Murărașu, pp. 6–7)

– I, 159–174 (Nimic nu se naște din nimic) (Naum, pp. 29–30 / Murărașu, p. 9)

– I, 448–481 [Exemplificarea pentru coniuncta (symbebekota) și eventa (symptomata)] (Naum, pp. 44–45 / Murărașu, pp. 19–20)

– II, 1–19 (Seninătatea înțeleptului) (Naum, pp. 79–80 / Murărașu, p. 45)

– II, 55–61 (Oamenii precum copiii) (Naum, pp. 81–82 / Murărașu, p. 47)

– III, 1–17 (Imnul pentru Epicur) (Naum, p. 139 / Murărașu, p. 88)

– III, 978–1002 (Iadul e în noi) (Naum, pp. 184–185 / Murărașu, pp. 123–124)

– IV, final (Suferințele iubirii ca ilustrare a teoriei simulacrelor) (Naum, pp. 254–255 / Murărașu, pp. 174–175)

– V, 222–234 (Derelicțiunea: omul aruncat în lume) (Naum, pp. 268–269 / Murărașu, p. 185)

Textul original și traducere în engleză:

On the Nature of Things, translated by W. H. D. Rouse, revised by Martin F. Smith (Loeb Classical Library), Harvard University Press, Cambridge/MA, 1982.

  • 11 noiembrie: Criticii epicureismului (1): problema divinului și the argument from design

Seminar: Cicero, De natura deorum (aici am putea organiza o dezbatere între cei care adoptă poziția lui Veleius și cei care adoptă poziția lui Balbus)

Marcus Tullius Cicero, De natura deorum / Despre natura zeilor, traducere, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2016.

  • 18 noiembrie Criticii epicureismului (2): viața contemplativă, viața activă și rolul politic al prieteniei  (Dana Jalobeanu)

Seneca, Scrisori către Lucilius (fragmente)

Modulul III: Epicureismul în Renaștere și Modernitate (Dana Jalobeanu & Grigore Vida).

  • 25 noiembrie Lucrețiu în Renașterea italiană. Ficino și „arderea” comentariului la Lucrețiu. Giordano Bruno și atomismul. De la literatură la filosofie. (Dana Jalobeanu)

Seminar:

Giordano Bruno, Cina din Miercurea Cenușii, în Opere italiene, vol. I, ediție îngrijită de Smaranda Bratu Elian, Humanitas, București, 2002 (fragmente)

  •  2 decembrie: Renașterea atomismului în Anglia (Dana Jalobeanu)

Seminar:

Francis Bacon, On the Principles and Origins According to the Fables of Cupid and Coelum, în The Oxford Francis Bacon, vol. VI, edited with introduction, notes and commentaries by Graham Rees, Oxford, Clarendon Press, 1996. (fragmente)

  • 9 decembrie Gassendi și „creștinarea” epicureismului. Gassendismul lui Walter Charleton și receptarea lui de către Isaac Newton (Grigore Vida)

Seminar:

Walter Charleton, Physiologia Epicuro-Gassendo-Charltoniana, printed by Tho. Newcomb for Thomas Heath, London, 1654, în special cartea a II-a, cap. 1–3

J.E. McGuire, Martin Tamny, Certain Philosophical Questions: Newton’s Trinity Notebook, Cambridge University Press, Cambridge, 1983, pp. 336–345, 420–425

Thomas Stanley, The History of Philosophy, vol. III, Printed for Humphrey Moseley and Thomas Dring, London, 1660, The Fifth Part: Epicurus, His Life and Doctrine, Written by Petrus Gassendus

  • 16 decembrie Știință experimentală și atomism (Dana Jalobeanu)

Seminar: Evelyn, prefața la Lucrețiu (prima traducere engleză), Theophilus Gale, Court of Gentiles  (istoria filosofiei, epicureismul e un apendice la volum, ilustrând perfect teza „celeilalte filosofii”)

Boyle, The Origin of Forms and Qualities (1666), Prefaţă, Despre natura unei forme şi Despre generare, corupţie şi alterare (traducere de Dana Jalobeanu)

  • 6 ianuarie Newton și Epicureismul (Grigore Vida)

Seminar:

Newton către Bentley, 25 februarie 1692/3, în Isaac Newton, Philosophical Writings, edited by Andrew Janiak, revised edition, Cambridge University Press, Cambridge, 2014, pp. 136–138

Volkmar Schüller, “Newton’s Scholia from David Gregory’s Estate on the Propositions IV Through IX Book III of His Principia“, in Wolfgang Lefèvre (ed.), Between Leibniz, Newton, and Kant, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 2001, pp. 213-265

  • 13 ianuarie Epicureismul în filosofia politică modernă: Hobbes

Bibliografie suplimentară

Surse primare

  1. Autori antici

Epicurea, ed. Hermann Usener, Leipzig, Teubner, 1887 (ediție anastatică: Cambridge University Press, Cambridge, 2010)

Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuş, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Academiei RPR, București, 1963.

Die Fragmente der Vorsokratiker, ed. Hermann Diels–Walther Kranz, ediția a IX-a, Weidmann, Berlin, 1959–1960 (3 vol.)

G. S. Kirk & J. E. Raven, The Presocratic Philosophers, Cambridge University Press, Cambridge, 1971, cap. „The Atomists” (pp. 400–427)

A. A. Long, D. N. Sedley, The Hellenistic Philosophers, vol. I, Cambridge University Press, Cambridge, 1987

Titi Lucreti Cari De rerum natura libri sex (3 vol.), edited with Prolegomena, Critical Apparatus, Translation, and Commentary by Cyril Bailey, Clarendon Press, Oxford, 1947.

  • Autori moderni

Pierre Gassendi, Vie et moeurs d’Epicure, 2 vol., Les Belles Lettres, Paris, 2006

Isaac Newton, The Principia: Mathematical Principles of Natural Philosophy, a New Translation, translated by I. Bernard Cohen and Anne Whitman, with Julia Budenz, University of California Press, Berkeley, 1999

Surse secundare

Andrei Cornea, O istorie a neființei în filozofia greacă, Humanitas, București, 2010

André-Jean Festugière, Epicure et ses dieux, Presses Universitaires de France, Paris, 1996 (prima ediție, 1946). Traducere în engleză: Epicurus and his Gods, trans. by C.W. Chilton, Harvard University Press, Cambridge/MA, 1956

David Furley, Two Studies in the Greek Atomists, Princeton University Press, Princeton, 1967

Anthony Grafton, „The availability of ancient works“, în Charles B. Schmitt, Quentin Skinner, Eckhard Kessler (eds.) The Cambridge History of Renaissance Philosophy, Cambridge University Press, Cambridge, 1988,pp. 767–791

Stephen Greenblatt, Clinamen: Cum a început Renașterea, traducere de Adina Avramescu, Humanitas, București, 2017.

Henry Guerlac, Newton et Epicure, Palais de la Découverte, Paris, 1963

Pierre Hadot, Ce este filozofia antică?, traducere de George Bondor și Claudiu Tipuriță, Polirom, Iași, 1997

Andrew Janiak, Newton as Philosopher, Cambridge University Press, Cambridge, 2008

Andrew Janiak, „Space, Atoms and Mathematical Divisibility in Newton”, Studies in History and Philosophy of Science, vol. 31, nr. 2 (2000), pp. 203–230

Robert Hugh Kargon, Atomism in England from Hariot to Newton, Oxford, Clarendon Press, 1966

Cristoph Lüthy, „The Fourfould Democritus on the Stage of Early Modern Science“, Isis, vol. 91, nr. 3 (2000), pp. 443–479

Cristoph Lüthy, John Murdoch, William Newman (eds.), Late Medieval and Early Modern Corpuscular Matter Theories, Brill, Leiden, 2001

J.E. McGuire, P.M. Rattansi, “Newton and the ‘Pipes of Pan’”, Notes and Records of the Royal Society, vol. 21 (1966), pp. 108–143

Maragret J. Osler (ed.), Atoms, Pneuma and Tranquillity: Epicurean and Stoic Themes in European Thought, Cambridge University Press, Cambridge, 1991

Ada Palmer, Reading Lucretius in the Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 2017

Catherine Wilson, Epicureanism at the Origin of Modernity, Clarendon Press, Oxford, 2008

Recipes Transformed: seventeenth-century perspectives

This is the first international colloquium of our project, Recipes, technologies, experiments: Enactment and the emergence of modern science. Organized by Dana Jalobeanu, Oana Matei and Alexandru Liciu.

IRH-ICUB, Bucharest, 18-19, 26 November 2021

Online

Conference Programme


This is the first colloquium of the research project Recipes, ‘technologies’, experiments: Enactment and the emergence of modern science. It aims to bring together historians of science and philosophy with philosophers of early modern science. The discussions will focus on the transformation of the recipe format from the late sixteenth century to the mid seventeenth century, encompassing fields as diverse as medicine, husbandry, pneumatics, mechanics, alchemy and practical mathematics. The colloquium will be organized by the Institute for Research of the University of Bucharest, the Humanities Division and will take place on zoom on 18-19 November.

Speakers: Ariana Borrelli , Stephen Clucas, Mihnea Dobre, Florike Egmond, Laura Georgescu, Benny Goldberg, Georgiana Hedesan, Dana Jalobeanu, Alexandru Liciu, Oana Matei, Doina-Cristina Rusu.

A provisional programme is available here. For registration please write to oanamatei@yahoo.com

Curs nou: Epicureism și modernitate

Curs ținut la Facultatea de Filosofie de Dana Jalobeanu, Andrei Cornea și Grigore Vida

Epicureismul a fost, încă de la început, un fel de „filosofie alternativă”. ”Cealaltă filosofie” – cea pe care nici aristotelicienii, nici platonicienii, nici stoicii, nu o puteau înțelege și accepta. În antichitatea târzie a rezistat încorporării în sincretismul „helenist” (care punea împreună fără probleme pe Platon cu Aristotel, Seneca și Epictet). A fost, apoi, adversarul permanent al creștinismului ….până foarte târziu în modernitate. În același timp, epicureismul a influențat radical gândirea „științifică” și investigația naturii. Cum și de ce s-a întâmplat așa? Iată ce vom încerca să aflăm pe parcursul acestui semestru.

Curs opțional avansat pentru studenții de la master. Cursul se desfășoară la Facultatea de filosofie dar este deschis și altor studenți de la facultățile de litere, limbi străine, clasice, istorie sau științe exacte. Pentru înscrieri trimiteți un email la dana.jalobeanu@gmail.com (data limită, 8 octombrie).

Joi, 16-20 (pe zoom)

Acest curs își propune să ofere o viziune de ansamblu asupra filosofiei epicureice și a modului în care a fost receptată în istoria gândirii europene, în Antichitate, Renaștere și Modernitate, cu un accent pus pe impactul epicureismului din modernitatea timpurie asupra „Revoluției științifice”. Este un curs avansat, pentru masteranzii de la filosofie, studii clasice sau alte discipline umaniste. Cursul va avea 2 ore de prelegere și 2 ore de seminar pe text (reading-group). Cursul va avea loc online, pe zoom. Textele pentru seminar vor fi distribuite la prima întâlnire de curs, în format electronic. Găsiți referințele bibliografice în planul de curs (linkul mai jos).

Cursul este gândit pentru masteranzi dar, în măsura locurilor disponibile, putem înscrie și studenți. Prezența la curs/seminar este obligatorie. Va fi un curs în care studenții vor fi parteneri de discuție și de investigație.

Evaluare

  1. Evaluare pe parcurs prin teme scrise de seminar la care veți primi feed-back. Aveți posibilitatea să scrieți și o lucrare de semestru, primind ajutor și feed-back pentru ea.
  2. Examen scris si oral

Înscrieri până în 8 octombrie printr-un email la dana.jalobeanu@gmail.com.

Iar dacă doriți să aflați mai multe, iată discuția de la care a pornit ideea organizării acestui curs: