Curs interdisciplinar, semestrul I, ținut de Dana Jalobeanu, Andrei Cornea, Grigore Vida
Acest curs își propune să ofere o viziune de ansamblu asupra filosofiei epicureice și a modului în care a fost receptată în istoria gândirii europene, în Antichitate, Renaștere și Modernitate, cu un accent pus pe impactul epicureismului din modernitatea timpurie asupra „Revoluției științifice“. Este un curs avansat, pentru masteranzii de la filosofie, studii clasice sau alte discipline umaniste. În măsura locurilor disponibile, se pot înscrie și studenți. Cursul va avea 2 ore de prelegere și 2 ore de seminar pe text (reading-group). Prima întâlnire va avea loc joi, 5 octombrie, de la 16 la 18, în amfiteatrul „Titu Maiorescu“.
Vom adopta un model mixt (prezență fizică + online pe zoom). Pentru linkul de zoom, trimiteți un email la dana.jalobeanu@gmail.com
Prezența la curs și seminar este obligatorie. Evaluarea se va face pe baza activității la seminar (teme scrise de seminar la care se va primi feed-back) și a unui examen scris și oral. Există posibilitatea de a scrie o lucrare de semestru, primind ajutor și feed-back.Textele pentru seminar vor fi încărcate într-un folder googledrive. Studenții care doresc să se înscrie sunt rugați să trimită un email pe adresa: dana.jalobeanu@filosofie.unibuc.ro.
PLANUL DE CURS
- Introducere. Epicureismul și tradiția filosofică europeană din Antichitate până în modernitatea timpurie (privire de ansamblu). Cum a ajuns epicureismul să fie „cealaltă filosofie“? Ce texte mai există, câte s-au pierdut? Istoria edițiilor. Cum a stat epicureismul printre celelalte școli? De ce filosofia greacă se împarte pentru Diogenes Laertios în școala lui Platon și școala lui Epicur? (Andrei Cornea & Dana Jalobeanu)
- Vechiul atomism: Leucip și Democrit. Cum apare ideea atomistă la Leucip, printr-o reinterpretare a gândirii eleate. „Meontologia“ lui Democrit. Teoria „alfabetică“ la Aristotel. (Andrei Cornea)
Seminar:
– Aristotel, Metafizica, I, 4, 985b (traducere, comentariu și note de Andrei Cornea, Humanitas, București, 2021, p. 70)
– Aristotel, Despre generare și nimicire, I, 2 315b (traducere, note și lămuriri preliminare de Andrei Cornea, Polirom, Iași, 2010, pp. 80–82)
– Democrit, fragmentul B 9 (traducere de Adelina Piatkowski în Filosofia greacă până la Platon, vol. II, partea I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 494)
– Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, XII, 1–12: „Democrit“ (traducere de C.I. Balmuş, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Academiei RPR, București, 1963; reeditare Polirom, Iași, 1997)
3. Epicur: O teorie senzualistă a cunoașterii. Cosmologia și explicația (pseudo-științifică) fenomenelor naturale. (Andrei Cornea)
Seminar:
– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, III [Epicur și epicureismul antic, p. 205 (Totul și constanța Totului)]
– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IV–V [Epicur și epicureismul antic, p. 207 (Atomi și vid)]
– Epicur (Usener, 275) [Epicur și epicureismul antic, p. 421/120 (Deosebirea față de Democrit; spațiul orientat, jos și sus)]
– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, VI [Epicur și epicureismul antic, pp. 209–211 (Infinitatea lumilor; opoziție față de Platon, Aristotel și stoici)]
– Epicur (Usener 280–281) [Epicur și epicureismul antic, p. 427/125 (Mișcările atomilor și declinația lor)]
– Epicur, Scrisoarea către Herodotos, IX [Epicur și epicureismul antic, p. 213 (Senzațiile sunt întotdeauna adevărate)]
4. Teologie și anti-metafizică. Lipsa Providenței (a scopului, designului) în Univers, dar fără negarea zeilor. Etica lui Epicur. (Andrei Cornea)
Seminar:
– Epicur, Scrisoarea către Menoiceus, II (Epicur și epicureismul antic, p. 263)
– Epicur, Maximele fundamentale, I (Epicur și epicureismul antic, p. 275)
– Epicur (Usener 359) (Epicur și epicureismul antic, p. 447/144)
– Lucrețiu, Despre natură, V, 195–207 (Epicur și epicureismul antic, p. 448–449/3)
– Epicur (Usener 368) (Epicur și epicureismul antic, p. 479/174)
5. Tipuri de atomism: Diferența dintre Democrit și Epicur. Atomismul geometric al lui Platon din Timaios.De ce sunt patru elemente și numai patru: corpurile „perfecte“ și transformările lor. Introducerea teleologiei. Materia primordială (chora). Lucrețiu: semina rerum. Critica atomismului la Descartes și democritismul său „ascuns” (Andrei Cornea & Dana Jalobeanu).
Seminar:
– Aristotel, Despre generare și nimicire, I, 8, 325a–b (trad. Andrei Cornea, pp. 143–149)
– Teofrast, De causis plantarum, VI, 1, 6; De sensibus, 66–67 (Filosofia greacă până la Platon, vol. II, partea I)
– Descartes, Principiile filosofiei, II, 20–22; III, 52; IV, 202
– Descartes, Meteorii, III (Despre sare), început
6. De rerum natura (I). Context și conținut. Fizica lui Lucrețiu. Cum a putut exista un atât de mare poet, al cărui scop urmărit consecvent a fost acela de a explica un sistem fizic lipsit de orice fior metafizic? Cum se naște poezia din atomi și vid? (Andrei Cornea & Dana Jalobeanu)
Seminar:
De rerum natura
– Prologul (I, 1–44)
– I, 159–174 (Nimic nu se naște din nimic)
– I, 448–481 [Exemplificarea pentru coniuncta (symbebekota) și eventa (symptomata)]
– I, 670–690
– I, 770–780
– II, 1–19 (Seninătatea înțeleptului)
– II, 55–61 (Oamenii precum copiii)
– II, 80–90
– Lucretius, On the Nature of Things, translated, with introduction and notes, by Martin Ferguson Smith, Hackett, Indianapolis, 2001.
7. De rerum natura (II). Percepție, imaginație și judecata la Lucrețiu (Andrei Cornea & Dana Jalobeanu)
Seminar:
De rerum natura
– III, 1–17 (Imnul pentru Epicur)
– III, 978–1002 (Iadul e în noi)
– IV, final (Suferințele iubirii ca ilustrare a teoriei simulacrelor)
– V, 222–234 (Derelicțiunea: omul aruncat în lume)
– Descartes, Regulae ad directionem ingenii, Regula XII
8. Giordano Bruno și atomismul italian (Dana Jalobeanu)
Seminar:
– Giordano Bruno, On Magic, „On the communion and interaction of things“; „How a magnet attracts iron, coral attracts blood, etc.“
– Giordano Bruno, A general account of bonding, 6; 15
Giordano Bruno, Essays on Magic, translated by Richard J. Blackwell, Cambridge University Press, Cambridge, 1998
Suplimentar: Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, prefață de Mircea Eliade, traducere de Dan Petrescu, Nemira, București, 1994, cap. despre Bruno, De vinculis
9. Renașterea atomismului în Anglia. Harriot și cercul din jurul Lordului Northumberland; Bacon și „filosofia potrivit fabulelor“. Fascinația atomismului și repulsia față de „epicureism“.
Seminar:
– Francis Bacon, De principiis atque originibus secundum fabulas Cupidinis & Coeli / On the Principles and Origins According to the Fables of Cupid and Coelum, în The Oxford Francis Bacon, vol. VI, edited with introduction, notes and commentaries by Graham Rees, Oxford, Clarendon Press, 1996.
10. Bacon și atomismul. (Dana Jalobeanu)
Seminar:
– Francis Bacon, Cogitationes de natura rerum
11. Scrisorile pseudo-hipocratice și Viața lui Descartes a lui Pierre Borel (Descartes ca un „nou Democrit“). Viața și moravurile lui Epicur de Pierre Gassendi și „creștinarea“ epicureismului. Relația biografie–filosofie (Grigore Vida)
Seminar:
– Pierre Borel, A Summary or Compendium of the Life of the Most Famous Philosopher Renatus Descartes. London: E. Okes for George Palmer, 1670.
– Hippocrates. Pseudoepigraphic Writings. Edited and translated with an introduction by Wesley D. Smith. Leiden: Brill, 1990.
– Diogenes Laertios, Viața lui Epicur
– Thomas Stanley, The History of Philosophy, vol. III, Printed for Humphrey Moseley and Thomas Dring, London, 1660, The Fifth Part: Epicurus, His Life and Doctrine, Written by Petrus Gassendus
12. Gassendismul lui Walter Charleton și receptarea lui de către Isaac Newton. Newton și Epicur: corespondența cu Richard Bentley („Gravitația în sensul lui Epicur“) (Grigore Vida)
Seminar:
– J.E. McGuire, Martin Tamny, Certain Philosophical Questions: Newton’s Trinity Notebook, Cambridge University Press, Cambridge, 1983, pp. 336–345, 420–425
– Newton către Bentley, 25 februarie 1692/3, în Isaac Newton, Philosophical Writings, edited by Andrew Janiak, revised edition, Cambridge University Press, Cambridge, 2014, pp. 136–138
- Recapitulare. Concluzii
Bibliografie suplimentară
Surse primare
Autori antici
Epicur și epicureismul antic, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Cornea, ediția a II-a, Humanitas, București, 2021 (ediția I, 2016, aceeași paginație)
Epicurea, ed. Hermann Usener, Leipzig, Teubner, 1887 (ediție anastatică: Cambridge University Press, Cambridge, 2010)
Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuş, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Academiei RPR, București, 1963.
Die Fragmente der Vorsokratiker, ed. Hermann Diels–Walther Kranz, ediția a IX-a, Weidmann, Berlin, 1959–1960 (3 vol.)
G. S. Kirk & J. E. Raven, The Presocratic Philosophers, Cambridge University Press, Cambridge, 1971, cap. „The Atomists” (pp. 400–427)
A. A. Long, D. N. Sedley, The Hellenistic Philosophers, vol. I, Cambridge University Press, Cambridge, 1987
Titi Lucreti Cari De rerum natura libri sex (3 vol.), edited with Prolegomena, Critical Apparatus, Translation, and Commentary by Cyril Bailey, Clarendon Press, Oxford, 1947.
- Autori moderni
Pierre Gassendi, Vie et moeurs d’Epicure, 2 vol., Les Belles Lettres, Paris, 2006
Isaac Newton, The Principia: Mathematical Principles of Natural Philosophy, a New Translation, translated by I. Bernard Cohen and Anne Whitman, with Julia Budenz, University of California Press, Berkeley, 1999
Surse secundare
Andrei Cornea, O istorie a neființei în filozofia greacă, Humanitas, București, 2010
Andrei Cornea, „O introducere în filosofia lui Epicur“, în Epicur și epicureismul antic, pp. 15–200
André-Jean Festugière, Epicure et ses dieux, Presses Universitaires de France, Paris, 1996 (prima ediție, 1946). Traducere în engleză: Epicurus and his Gods, trans. by C.W. Chilton, Harvard University Press, Cambridge/MA, 1956
David Furley, Two Studies in the Greek Atomists, Princeton University Press, Princeton, 1967
Anthony Grafton, „The availability of ancient works“, în Charles B. Schmitt, Quentin Skinner, Eckhard Kessler (eds.) The Cambridge History of Renaissance Philosophy, Cambridge University Press, Cambridge, 1988,pp. 767–791
Stephen Greenblatt, Clinamen: Cum a început Renașterea, traducere de Adina Avramescu, Humanitas, București, 2017.
Henry Guerlac, Newton et Epicure, Palais de la Découverte, Paris, 1963
Pierre Hadot, Ce este filozofia antică?, traducere de George Bondor și Claudiu Tipuriță, Polirom, Iași, 1997
Andrew Janiak, Newton as Philosopher, Cambridge University Press, Cambridge, 2008
Andrew Janiak, „Space, Atoms and Mathematical Divisibility in Newton”, Studies in History and Philosophy of Science, vol. 31, nr. 2 (2000), pp. 203–230
Robert Hugh Kargon, Atomism in England from Hariot to Newton, Oxford, Clarendon Press, 1966
Cristoph Lüthy, „The Fourfould Democritus on the Stage of Early Modern Science“, Isis, vol. 91, nr. 3 (2000), pp. 443–479
Cristoph Lüthy, John Murdoch, William Newman (eds.), Late Medieval and Early Modern Corpuscular Matter Theories, Brill, Leiden, 2001
J.E. McGuire, P.M. Rattansi, “Newton and the ‘Pipes of Pan’”, Notes and Records of the Royal Society, vol. 21 (1966), pp. 108–143
Maragret J. Osler (ed.), Atoms, Pneuma and Tranquillity: Epicurean and Stoic Themes in European Thought, Cambridge University Press, Cambridge, 1991
Ada Palmer, Reading Lucretius in the Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 2017 Catherine Wilson, Epicureanism at the Origin of Modernity, Clarendon Press, Oxford.
Dana Jalobeanu 