Iată mai jos câteva teme de cercetare pentru studenți din care s-ar putea alcătui lucrări de licență și dizertație pe care mi-ar plăcea să le coordonez. Ele au în comun câteva trăsături: cercetarea pornește de la texte primare și se întemeiază pe citirea cu atenție a textelor primare, dacă se poate în limba originală. Fiecare dintre temele indicate poate duce la multe proiecte de cercetare diferite. Fiecare dintre ele se poate transforma și într-un proiect editorial de traducere și interpretare a unor texte care, în general, nu există în limba română.
- Între fizică experimentală și filosofie: dezbaterile cu privire la existența vidului în secolul al XVII-lea
Aceasta este o temă foarte generoasă pe care se pot facem multe lucrări, în funcție de unghiul de abordare și autorii studiați. Cam toți filosofii secolului al XVII-lea sunt angajați în aceste dezbateri: Descartes și Pascal, Boyle și Hobbes (dintre cei mai cunoscuți), Roberval și Jean Pequet și Henry Power dintre cei mai puțin cunoscuți, dar cu atât mai interesanți. Problema demonstrației experimentale a existenței vidului pune în discuție relația dintre teorie și experiment, metoda cercetării, chiar și relația între domeniile mari ale cunoașterii, precum fizica, metafizica și teologia. Sau relația antici-moderni (căci a afirma existența vidului însemna să negi aristotelianismul și să propui o nouă filosofie). Mă interesează în special un student cu care să lucrăm pe texte care se ocupă de experimentele barometrice (ale lui Torricelli) și pe cele două momente cheie – anii 1640-1650 în Franța (Descartes, Pascal, Roberval, Pequet) și anii 1650-1670 în Anglia (Henry Power, Robert Boyle, dezbaterea Boyle-Hobbes). Tot aici m-ar interesa să lucrez cu un student pe textul fundamental al lui Robert Boyle, New experiments physico-mecanical touching the Spring of the Air (1660). Un text care ar merita și tradus & publicat în limba română.
Bibliografie de pornire: cartea fundamentală a lui Shapin & Shaffer, Leviathan and the air pump, și articolele clasice ale lui Charles Webster despre descoperirea legii lui Boyle. După ce treceți prin bibliografia de pornire, vă aștept să discutăm 🙂
2. Problemele cosmologiei carteziene: De ce este abandonat Le monde?
În 1633, la auzul veștii despre condamnarea lui Galileo, Descartes anunță că va abandona lucrul la tratatul său cosmologic. Pe care nu-l mai reia niciodată. Pe de altă parte, o parte din ideile din Le monde sunt rezumate în Discours. Așa că poate că abandonul nu se justifică exclusiv prin prisma prudenței. Poate că ceva din teoriile exprimate în Le monde nu se mai regăsesc în scrierile lui Descartes de mai târziu (ca de pildă Principiile filosofiei). Ar fi interesant ce. Și un student care a citit Descartes și vrea să mai citească (mult) Descartes, ar putea scoate de aici o super-lucrare.
3. Cum este determinat filosofic ceea ce vedem prin microscop? Henry Power și Robert Hooke
Toată lumea a auzit de Micrografia lui Robert Hooke. Aproape nimeni nu a auzit de Experimental philosophy a lui Henry Power. Deși ultima a fost publicată cu un an înainte de Micrografia, și are o substanțială parte întâi în care e vorba despre aceleași observații și experimente microscopice. Și Hooke și Power încep cu descrierea modului în care se vede prin microscop un purice. Doar că puricele unuia și puriecele celuilalt nu par să fie același obiect. O comparație între cele două texte oferă un prilej minunat de a vorbi despre așa numita theory laddeness of observation (o temă importantă în filosofia științei) dar și despre statutul observației și al experimentului în raport cu teoria în modernitatea timpurie. Ca și despre o „dispută de prioritate” care n-a ajuns niciodată în public. L-a copiat Hooke pe Power?
Bibliografie de pornire: articolele clasice ale lui Charles Webster, și cele două cărți ale lui Hooke și Power.
E un subiect de cercetare mai puțin făcut, pe care se poate lucra în multe feluri, căci vorbim de un teren aproape viran la intersecția dintre istoria filosofiei și istoria și filosofia științei.
4. Ce fel de „fabulă” este Noua Atlantidă?
În prefața la Noua Atlantidă, editorul textului (William Rawley) ne spune că avem în față o fabulă. Bacon are o foarte interesantă teorie despre fabule (și o carte pe tema asta, De sapientia veterum/Despre înțelepciunea anticilor). Deși pare de necrezut, nimeni n-a încercat încă să explice ce înseamnă că Noua Atlantidă este o fabulă din perspectiva teoriei lui Bacon despre fabule.
Bibliografie de pornire: articolul meu despre fabule din Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences, articolul Annei Maria Hartmann despre Noua Atlantidă, Noua Atlantidă și De sapientia veterum (traducerea engleză din ediția Spedding).
5. De ce acceptă Kepler observațiile astronomice ale lui Galileo fără să fi văzut înainte un telescop?
E un episod foarte des citat în istoria și filosofia științei (vezi cartea lui Mario Biagioli). Kepler primește Sidereus nuncius și răspunde cu un text elogios, super-interesant, în care ia de bune observațiile lui Galileo și își imaginează cum ar arăta viața pe Lună (ce fel de oameni, ce fel de case etc.). Doar că Kepler nu avea un telescop (în 1611, doar Galileo avea unul). Înseamnă asta că Kepler a acceptat dovezile lui Galileo în mod necritic? Sau că argumentele retorice ale Sidereus nuncius sunt atât de puternice și de convingătoare încât nu e nevoie de telescop pentru a înțelege și „vedea” cu ochii minții cum ar trebui să arate „adevăratul” univers copernican? Sau este vorba despre cu totul altceva?
Bibliografie de plecare: Galileo, Sidereus nuncius (ediția în limba română e aici foarte bună) și răspunsul lui Kepler (există o ediție bună în limba engleză).
6. Sfânta alianță: Newton, Bentley și alianța religiei cu știința newtoniană în Anglia secolului al XVIII-lea
Se tot vorbește despre conflictul dintre știință și religie în secolul al XVII-lea, despre cazul Galileo, despre punerea la index a unor faimoase teorii științifice. Există însă un caz interesant de alianță între știință și religie. Acesta se petrece la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea în jurul „conferințelor Boyle” și începe cu o faimoasă corespondență filosofică, cea dintre episcopul Richard Bentley și Isaac Newton. Ar fi interesant de explorat acest episod din punct de vedere istorico-filosofic. Ar fi interesant de tradus și de publicat corespondența și în limba română.
Bibliografie de plecare: Corespondența Newton-Bentley (se găsește pe Newton Project), articolele lui John Henry pe tema asta. Corespondența Newton-Bentley a fost foarte studiată din perspectiva faimoasei întrebări cu privire la „acțiunea la distanță”.
7. Francis Bacon și disciplina stoică a „medicinei minții”
Aceasta este o temă foarte largă care pleacă de la citirea cărții I a Noului Organon și a altor texte conexe și se întreabă asupra originilor teoriei idolilor și a posibilelor conexiuni cu filosofia neostoică (foarte la modă în epoca lui Bacon). Mă interesează în special cum l-a citit Bacon pe Seneca. E un domeniu foarte fertil de investigație pe care se pot face multe tipuri de lucrări 🙂 Toate însă necesită o bună cultură filosofică și lecturi ceva mai ample de istorie a filosofiei (așa că e mai curând o lucrare de master decât de licență)
8. Care este viziunea baconiană a progresului?
E un subiect despre care s-a scris foarte mult, căci Bacon este creditat cu „inventarea” noțiunii de progres. Însă majoritatea lucrurilor care s-au spus despre progres la Bacon nu pleacă de la textul primar. Aș fi interesată să lucrăm cu unul sau mai mulți studenți pe acele dintre textele lui Bacon în care se vorbește despre „advancement of learning” și să vedem ce înseamnă, de fapt.
Bibliografie de pornire: Cele două cărți despre excelența și progresul cunoașterii (tradusă de Dana Jalobeanu și Grigore Vida).
9. Filosofie și literatură: Preistoria dezbaterii despre cele două culturi
Cartea lui C:P. Snow, The two cultures este unul dintre acele documente manifest despre care se crede că ar caracteriza secolul XX. În fapt, textul are foarte mulți precursori: în secolul al XIX-lea, sau chiar în secolul al XVIII-lea. M-am apucat la un moment dat să investighez acești precursori și aș fi interesată să continui. Pe acest subiect se pot face multe lucrări, se pot traduce texte care nu există în limba română, se poate învăța filosofie.
Bibliografie de pornire: Puteți începe de la bibliografia indicată în cele 5-6 articole de pe blogul Ce mai citim (scrise de Dana Jalobeanu și Alexandru Liciu).