Curs de master, semestrul II, anul 2023-2024

Dana Jalobeanu și Grigore Vida, Miercuri 16-20 (Amfiteatrul CRM, Facultatea de Filosofie)

Cursul se adresează studenților de la masteratul de Filosofie și gândire critică, însă poate fi luat, în regim de curs opțional, de studenții de la oricare dintre masteratele Facultății de Filosofie, precum și de masteranzi de la alte facultăți ale Universității din București. Prelegerile de curs vor fi hibride și au un regim deschis; dacă doriți să le audiați, contactați titularul de curs. Seminarul este rezervat studenților înscriși și se desfășoară în persoană.

Linkul de zoom pentru curs: https://us02web.zoom.us/j/88002213057?pwd=QVUxS3JTV2YrWDVwdDRiendQbWJ0UT09, Meeting ID: 880 0221 3057, Passcode: 977095

Prezentare generală

Cursul Știință și pseudoștiințe este un curs introductiv de filosofia științei, centrat pe problema criteriului de demarcație. Ne propunem să reflectăm împreună asupra naturii demarcației, formelor pe care acest criteriu al demarcației l-a luat de-a lungul timpului și, mai ales, asupra consecințelor sale.

Cursul și seminarul vor avea loc în limba română, însă majoritatea bibliografiei de seminar este în limba engleză și vom avea, probabil, și invitați la curs vorbitori (doar) de engleză. Studenții pot preda temele scrise atât în limba română, cât și în limba engleză.

Cursul va consta din prelegeri, dar și discuții cu studenții pe marginea fiecăruia dintre subiectele expuse. Seminarul va avea mai multe componente: vom discuta pe texte distribuite dinainte, dar vom organiza și dezbateri. Pentru a pregăti o dezbatere, studenții vor avea de scris un „statement” (o luare de poziție) pro sau contra tezei enunțate. Aceste texte scrise vor trebui predate înainte de seminar și refăcute după ce dezbaterea a avut loc. În baza lor, studenții vor construi împreună niște articole de tipul „encyclopedia entry” (wikipedia) – învățând, astfel, care este diferența dintre un articol de tip „lucrare de referință” (dicționar, enciclopedie) și un articol personal sau un articol de cercetare.

Prezența la curs și la seminar este obligatorie (pentru a intra în examen studenții trebuie să fi fost prezenți și activi la minimum 8 cursuri și seminare). Evaluarea se va face pe parcurs, pe mai multe componente: participare la seminar, teme scrise, examen oral (vezi mai jos).

Evaluare:

• Statement-ul prezentat într-o dezbatere de tipul: Este X o pseudoștiință? (Textul scris și prezentarea în dezbatere. Vom înregistra și vom analiza împreună înregistrarea dezbaterii)

• Un dosar de cercetare pregătit pe parcursul semestrului în care studentul va evalua caracterul de pseudoștiință al unui domeniu. Dosarul va conține: bibliografie adnotată (minimum 4 articole pro și contra, comentate și evaluate), prezentarea evaluativă a principalilor autori susținători ai domeniului (CV, listă de lucrări comentată) și un text concluziv-evaluativ de 2 pagini în care vă argumentați verdictul.

• Prezentarea orală a dosarelor de cercetare la examenul final.

Teme de curs și texte pentru seminar

Curs 1 (28 februarie): Lumea pseudoștiințelor

Prezentarea studiilor de caz pe care vom lucra.

Tema pentru seminarul 2 (13 martie): Pentru al doilea seminar, studenții au de adus o prezentare de două pagini a unui studiu de caz din cele prezentate. Se poate porni de la cele doua enciclopedii ale pseudoștiințelor din bibliografie, însă puteți folosi și alte surse (pe care ne așteptăm să le citați cu grijă în prezentările voastre).

Identificați: 1. Tezele principale ale teoriei; 2. Aflați cine au fost autorii (ce au mai scris, ce s-a scris despre ei); 3. Evaluați conform criteriului de demarcație popperian dacă teoria aleasă este știință sau pseudoștiință

• Paleoarheologia (Erik von Däniken și alții)
• Teoria catastrofelor planetare (Immanuel Velikovski)
• Astrologia
• Alchimia
• Creaționismul științific (vezi prezentarea din Enciclopedia lui Brian Regal)
• Homeopatia
• Cold-fusion (vezi discuția din Michael Gordin, On the Fringe)
• Simetrii și „numărul de aur” în organismele biologice (Matila Ghyka, Numărul de aur;D’Arcy Thompson, On Growth and Form)
• Sfere energetice, rezonanța morfică etc. (Rupert Sheldrake, Rupert Sheldrake – Author and Biologist)
• Comunicarea plantelor (Peter Wohlleben, Viața secreta a copacilor)

Modul I: Problema demarcației

Curs 2 (6 martie): Scientia, science și problema demarcației. Caracterul istoric al științei și pseudoștiințelor

Seminar 1: Criteriul popperian al demarcației și discutarea modului în care acesta reușește să determine dacă studiile de caz la care au lucrat studenții sunt științe sau pseudo-științei.

• Karl Popper, „Science: Conjectures and Refutations”, în Martin Curd & J.A. Cover (eds.), Philosophy of Science: The Central Issues (New York: W.W. Norton, 1998), pp. 3–10 [capitol extras din Karl Popper, Conjectures and Refutations (London: Routledge and Kegan Paul, 1963, pp. 33–39]
• A.F. Chalmers, What is this thing called Science?, third edition (Indianapolis: Hackett, 1999), cap. 5: „Introducing falsificationism”

Slide-uri suport.

curs-1-pseudo-stiinteDownload

Curs 3 (13 martie): Falsificaționismul și problema demarcației. Științe moarte și pseudoștiințe.

Seminar 2: Problemele criteriului popperian al demarcației. Discuția studiilor de caz pregătite de studenți.

• Imre Lakatos, „Science and Pseudoscience”, în Curd & Cover (eds.), Philosophy of Science, pp. 20–26 [capitol extras din Imre Lakatos, Philosophical Papers, vol. I (Cambridge: Cambridge University Press, 1977), pp. 1–7]

Curs 4 (20 martie): Explicația și predicția. Paleo-arheologia și pseudo-istoria.

Seminar 3: Cazul creaționismului științific

• Michael Ruse, „Creation-Science Is Not Science” în Curd & Cover (eds.), Philosophy of Science, pp. 38–46 [articol apărut inițial în Science, Technology, & Human Values, vol. 7, nr. 40 (1982), pp. 72–78]
• Larry Laudan: „Science at the Bar—Causes of Concern” în Curd & Cover (eds.), Philosophy of Science, pp. 48–53 [comentariu la articolul lui Ruse, apărut în Science, Technology, & Human Values, vol. 7, nr. 41 (1982), pp. 16–19]
• Brian Regal, „Creation science”, în Brian Regal, Pseudoscience: A Critical Encyclopedia (Santa Barbara: Greenwood Press, 2009), pp. 43–47

Curs 5 (27 martie): Pseudoștiințe timpurii sau științe „vestigiale”: alchimia și astrologia

Seminar 4: Istoria problemei demarcației

• Larry Laudan „The demise of the demarcation problem”, în R.S. Cohen &  L. Laudan (eds.), Physics, Philosophy and Psychoanalysis: Essays in Honor of Adolf Grünbaum (Dordrecht: D. Reidel, 1983), pp. 111–127
• Massimo Piggliuci, „The Demarcation Problem: A (Belated) Response to Laudan”, în Massimo Piggliuci & Maarten Boudry (eds.), Philosophy of Pseudoscience: Reconsidering the Demarcation Problem (Chicago: University of Chicago Press, 2013), pp. 9–28

Modulul II: Reformularea problemei demarcației în termeni de bune practici

Curs 6 (3 aprilie): Cum moare o știință: magia naturală

Seminar 5: Știința și bunele practici: reacția la critică

• Thomas S. Kuhn „Logic of Discovery or Psychology of Research?”, în Curd & Cover (eds.), Philosophy of Science, pp. 11–19 [capitol extras din Imre Lakatos & Alan Musgrave (eds.), Criticism and the Growth of Knowledge (Cambridge: Cambridge University Press, 1970), pp. 4–10]
• Paul R. Thagard, „Why Astrology Is a Pseudoscience”, în Curd & Cover (eds.), Philosophy of Science, pp. 27–37 [capitol extras din P. Asquith & I. Hacking (eds.), Proceedings of the Philosophy of Science Association (East Lansing: Philosophy of Science Association, 1978), pp. 223–234]

Curs 7 (10 aprilie): Cazul Velikovski: teoria catastrofelor

Seminar 6: Știința și bunele practici: credibilitatea științifică

• Michael D. Gordin, The Pseudoscience Wars: Immanuel Velikovsky and the Birth of the Modern Fringe (Chicago: University of Chicago Press, 2012), „Introduction” (pp. 1–18)
• Immanuel Velikovsky, Worlds in Collisions (Paradigma Publishing, 2009; prima ediție: New York: Doubleday, 1950), fragmente

Curs 8 (17 aprilie): Încrederea în comunitatea științifică și încrederea în știință (collegial trust versus political trust)

Seminar 7:  

• Michael D. Gordin, On the Fringe: Where Science Meets Pseudoscience (New York: Oxford University Press, 2021), cap. „Hyperpoliticized Sciences” (pp. 29–40)
• Loren Graham, Lysenko’s Ghost: Epigenetics and Russia (Cambridge/MA: Harvard University Press, 2016), cap. „Lysenko’s Biological Views” (pp. 82–100)

Modul III: Pseudoștiințe și teorii ale conspirației. Atacurile împotriva științei

Curs 9 (24 aprilie): Cine a scris piesele lui Shakespeare? Teorii ale conspirației din secolul XIX până azi

Seminar 8: Francis Bacon și paternitatea pieselor lui Shakespeare

• Alan Stewart „The Case for Bacon”, în Paul Edmondson & Stanley Wells (eds.), Shakespeare Beyond Doubt: Evidence, Argument, Controversy (Cambridge: Cambridge University Press, 2013), pp. 16–28
• Graham Holderness, „The unreadable Delia Bacon”, în Edmondson & Wells (eds.), Shakespeare Beyond Doubt, pp. 5–15

Curs 10 (15 mai): Când politica ordonă științei: pseudoștiințe și bazaconii în societățile totalitare

Seminar 9 Exemple de pseudo-științe politizate

• Michael D. Gordin, On the Fringe, cap. „Fighting ‘Establishment’ Science” (pp. 41–58)

Modulul IV: On the fringe

Curs 11 (22 mai): Fringe-sciences: pseudoștiințe, aproape științe sau literatură?

Seminar 10: Esteștiința lui Goethe pseudoștiință?

• Gernot Böhme, „Is Goethe’s Theory of Color Science?”, în Frederick Amrine, Francis J. Zucker, Harvey Wheeler (eds.), Goethe and the Sciences: A Reappraisal (Dordrecht: D. Reidel, 1987), pp. 147–174
• Frederick Amrine, Francis J. Zucker, „Postscript. Goethe’s Science: An Alternative to Modern Science or within It—or No Alternative at All?”, în Amrine, Zucker, Wheeler (eds.), Goethe and the Sciences, pp. 373–388

Curs 12 (29 mai): Proporția de aur și alte forme de a structura natura: D’Arcy Thompson si Matila Ghyka

Seminar 11

• Michael D. Gordin, On the Fringe, cap. „Controversy Is Inevitable” (pp. 75–88)
• Matila Ghyka, The Geometry of Art and Life (New York: Dover, 1977), cap. 6, 7

Curs 13 (5 iunie): Popularizare sau pseudoștiință? Cazul Rupert Sheldrake și rezonanța morfică.

Seminar 12

Prezentarea și reevaluarea studiilor de caz pregătite de studenți. Cartografierea științelor și a pseudoștiințelor discutate.

Bibliografie

Enciclopedii ale pseudoștiințelor

• Michael Shermer (ed.), The Skeptic Encyclopedia of PseudoScience,2 vol. (New York: Bloomsbury, 2002)
• Brian Regal, Pseudoscience: A Critical Encyclopedia (Santa Barbara: Greenwood Press, 2009)

Antologii de texte primare

• Martin Curd & J.A. Cover (eds.), Philosophy of Science: The Central Issues (New York: W.W. Norton, 1998)

Cărți de specialitate

• Massimo Piggliuci & Maarten Boudry (eds.), Philosophy of Pseudoscience: Reconsidering the Demarcation Problem (Chicago: University of Chicago Press, 2013)
• R.S. Cohen &  L. Laudan (eds.), Physics, Philosophy and Psychoanalysis: Essays in Honor of Adolf Grünbaum (Dordrecht: D. Reidel, 1983)

Cărți pentru publicul larg

• Michael D. Gordin, On the Fringe: Where Science Meets Pseudoscience (New York: Oxford University Press, 2021)
• Alan Sokal & Jean Bricmont, Intellectual Impostures (London: Profile Books, 1998)
• Michael Shermer, De ce cred oamenii in bazaconii: Pseudoștiință, superstiții și alte aiureli ale vremurilor noastre (București: Humanitas, 2009)

Teoria catastrofelor planetare

• Michael D. Gordin, The Pseudoscience Wars: Immanuel Velikovsky and the Birth of the Modern Fringe (Chicago: University of Chicago Press, 2012)
• Immanuel Velikovsky, Worlds in Collisions (Paradigma Publishing, 2009; prima ediție: New York: Doubleday, 1950)

Genetica lui Lîsenko

• Loren Graham, Lysenko’s Ghost: Epigenetics and Russia (Cambridge/MA: Harvard University Press, 2016)
• Denis Buican, Lyssenko et le lyssenkisme (Paris: PUF, 1998)

Numărul de aur

• Matila Ghyka, Numărul de aur: Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale (București: Nemira, 2016)
• Matila Ghyka, The Geometry of Art and Life (New York: Dover, 1977)
• D’Arcy Wentworth Thompson, On Growth and Form (Cambridge: at the University Press, 1917)

Paternitatea pieselor lui Shakespeare

• Paul Edmondson & Stanley Wells (eds.), Shakespeare Beyond Doubt: Evidence, Argument, Controversy (Cambridge: Cambridge University Press, 2013)
• James Shapiro, Contested Will: Who wrote Shakespeare? (Faber & Faber, London, 2010)

Știința naturii la Goethe

• Goethe, The Metamorphosis of Plants, ed. by Gordon L. Miller (Cambridge/MA: MIT Press, 2009)
• Frederick Amrine, Francis J. Zucker, Harvey Wheeler (eds.), Goethe and the Sciences: A Reappraisal (Dordrecht: D. Reidel, 1987)
• Andrew Cunningham & Nicholas Jardine (eds.), Romanticism and the Sciences (Cambridge: Cambridge University Press, 1990)

Paleoarheologia

• Erich von Däniken, Amintiri despre viitor (București: Editura Politică, 1970)

Comunicarea plantelor

• Peter Wohlleben, Viața secreta a copacilor (București: Publica, 2017)

Rezonanța morfică

• Rupert Sheldrake, Rezonanța morfică: O nouă știință a vieții (București: Firul Ariadnei, 2006)