Filosofia științei

Curs și seminar

2020-2021

Miercuri 10-14 (pe zoom)

Cursul de Filosofia științei este un curs opțional de anul III oferit în principal studenților de la modulul de Filosofie teoretică. Poate fi însă urmat de orice student al Universității din București. L-aș recomanda în special studenților de la facultățile de științe, dar ar putea fi util și studenților interesați de filosofia culturii sau istoria filosofiei. Este un curs introductiv care urmărește să situeze discuțiile despre natura, rolul și metodele de lucru ale științei moderne, începând cu secolul al XVII-lea și până la sfârșitul secolului XX (pentru cei interesați de lucruri de ultimă oră, vezi cursul New trends in philosophy of science).

Pentru anul 2020-2021 voi ține acest curs împreună cu Alexandru Liciu, care va ține seminarul. Aici aveți planul de seminar. Vom lucra atât la curs cât și la seminar pe platforma zoom și vom folosi acest blog drept platformă de colaborare. Studenții vor avea de postat pe parcursul semestrului mai multe materiale pe acest blog. Vă rog să vă asigurați din timp că aveți: link la drop-box-ul cu materiale, invitație de a colabora la blog și linkul la zoom. Fără acestea nu puteți participa la curs și la seminar.

Chestiuni practice: pentru distribuirea materialelor de curs vom folosi atât platforma moodle a Universității cât și un sistem de drop-box. Pentru linkul la drop-box și linkul la zoom trimiteți un email la dana.jalobeanu@gmail.com.

Plan de curs:

Modulul I:  DEFINIȚII. ȘTIINȚA ȘI ALTE DOMENII

Tema 1 (săptămâna 1). Știință și literatură. Cum se constituie câmpul semantic al noțiunii de „om de știință” la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cine este omul de știință? Și cine definește știința? Știință și literatură (cei care definesc și discută șiința sunt intelectualii umaniști, literații, poeții – cel puțin în spațiul anglo-saxon?). Constiturea disciplinei „știință și literatură”. Istoria ideilor.

Găsiți aici o introducere a discuției de seminar.

Contribuții ale studenților: Filosofie naturală la Shelley

Tema 2 (săptămâna 2) Știință și filosofie Filosoful și savantul. Când și cum ajunge filosofia să se ocupe de știință (momentele de triumf și momentele de criză de la începutul secolului XX). Constituirea filosofiei științei:

Contribuții ale studenților: Filosoful analitic drept punte între cele două culturi; Persona omului de știință, secolele XVII-XIX

Tema 3 (săptămâna 3). Criteriul de demarcație verificaționist. Pornind de la ce am învățat în primele două săptămâni, vom situa acum problema fundamentală a pozitivismului logic: cum putem formula un criteriu de demarcație între știință și metafizică? Ce înseamnă o teorie științifică?

Găsiți aici un blog-post al colegului nostru Paul Popescu despre rolul de intermediar al filosofului analitic și poziția lui între știință și filosofie. Iar aici un blog-post al colegului nostru Costel Cristian despre constituirea noțiunii de „om de știință” (man of science).

Tema 4: (săptămâna 4)  Știință și pseudo-științe

K.R. Popper schimbă termenii discuției pe care am urmărit-o până aici; problema lui e tot cum se poate defini știința, însă criteriul de demarcație privește conținuturile teoretice care își arogă în mod nejustificat pretenții de științificitate. În acest curs vom vorbi despre pseudo-științe și posibilitatea de a face o separație clară între științe și pseudo-științe.

La seminar vom organiza o dezbatere pe tema: Este astrologia o pseudo-știință?

Modulul 2: CONSTRUCȚIA TEORETICĂ A ȘTIINȚEI

Tema 1 (săptămâna 5) : The historist (historical) turn. Știința normală. Discipline și practici. Acest curs va deschide o serie în care vom discuta despre Structura revoluțiilor științifice și impactul pe care l-a avut această carte asupra filosofiei științei. Pentru început ne vom ocupa de conceptul de știință normală.

Studiu de caz: știința normală și astronomia ptolemaică. Cum arată știința normală în comuniteatea astronomică? Câteva minunate resurse educaționale în care vedeți la lucru instrumentele astronomiei traditiționale animate, aici și aici. Cum se pot face și cum funcționează azi reconstrucțiile acestor instrumente aici.

Tema 2 (săptămâna 6): Ce este o paradigmă ? Sensul restrictiv al paradigmelor (exeplarul/modelul). Sensul larg al paradigmelor (the world-view). Rolul raționamentului prin analogie.

Studiu de caz: constituirea paradigmei galileene în știința mișcării (exemplarul și legea căderii libere).

Contribuții ale studenților: Conceptul de puzzlesolving

Tema 3 (săptămâna 7): Anomalii, descoperiri, revoluții.

Discuția se va ocupa de conceptul kuhnian de anomalie. Vom discuta pe mai multe exemple istorice și vom încerca să înțelegem cu acumularea anomaliilor poate duce la o situație de criză și la „revoluția științifică”.

Studiu de caz: nașterea astronomiei observaționale și „cartea care a schimbat lumea” (Galileo Galilei, Sidereus nuncius)

Contribuții ale studenților: Ce sunt anomaliile și cum apar noile discipline științifice?

Modulul 3:  THEORY CHANGE – SCHIMBAREA TEORETICĂ

Tema 1 (săptămâna 8): Falsificaționism. Dacă avem acum perspectiva tradițională și perspectiva istoristă asupra filosofiei științei, a venit vremea să vorbim despre falsificaționism – în forma lui propusă inițial de K.R. Popper și în formele amendate propuse de atunci încoace. Vom relua conținuturi deja parcurse în săptămâna 4, însă de data aceasta conceptele cheie vor fi cele de consecință testabilă a unei teorii, test experimental și respingere (refutation). Vom discuta de asemenea conceptul popperian de coroborare.

Studiu de caz: Experimentul lui Eddington și respingerea teoriei newtoniene. A fost experimentul lui Eddington o confirmare a teoriei lui Einstein?

Tema 2 (săptămâna 10) : Problemele falsificaționismului: testabilitate, subdeterminare teoretică (theory ladeness). În acest curs vom discuta, pe exemple, câteva dintre criticile aduse teoriei lui Popper, precum și problemele și întrebările interesante pe care le pune testarea.

Studiu de caz: Disputa Newton-Hooke cu privire la natura luminii.

Tema 3 (săptămâna 11): Tipuri de falsificaționism. Acesta este primul dintre cele două cursuri în care vom discuta teoria lui Imre Lakatos. Ne vom concentra asupra criticii pe care Lakatos o aduce conceptului popperian de testabilitate și a modului în care acesta rafinează conceptul de predicție.

Studiu de caz: descoperirea planetei Neptun.

Tema 4 (săptămâna 12) : Programe de cercetare. Vom discuta conceptul de programe de cercetare și elementele acestuia, nucleul, centura protectoare, euristica pozitivă și euristica negativă.

Modulul 4: VIZIUNI ISTORIOGRAFICE ASUPRA MODELULUI ISTORIST

Tema 1 (săptămâna 13): Reconstrucția conceptuală. În acest curs am tot reconstruit exemple istorice pentru a ilustra conceptele propuse. Cum am făcut acest lucru? Cu ce premise ne-am apropuat de textele exemplificate în studiile de caz? Așa cum am învățat de la Lakatos, istoriografia este o metodă de cercetare încărcată de premise filosofice. Ce este reconstrucția conceptuală? Ce limitări are ea?

Tema 2  (săptămâna 14): Epistemologie istoristă. Reconstrucția conceptuală suferă de limitări intrinseci. Epistemologia istoristă ne oferă un alt cadru în care se poate vorbi despre studii de caz istorice – însă este un cadru oarecum riscant, în care „obiectul” de studiu se pierde. Ce înseamnă să spunem că toate conceptele și categoriile noastre au o determinare contextual-istorică?

Chestiuni practice: Acest curs se vrea o colaborare activă între toți cei implicați: profesor, seminarist și studenți. Participarea este obligatorie și la fel este parcurgerea bibliografiei minimale. Aveți aici o listă de bibliografie obligatorie și aici o listă de lecturi suplimentare.

În afara lecturilor și discuțiilor de la curs și seminar (seminarul se va organiza de mai multe ori sub formă de debate iar studenții vor trebui să apere unul sau altul dintre punctele de vedere discutate în bibliografia de seminar) studenții vor mai avea de făcut două lucruri. Vor fi colaboratori activi pe această pagină, pe care vor posta elemente de clarificare, definiții ale conceptelor, întrebări și puncte de vedere personale.

În sfârșit, fiecare student va avea de ales o carte din topul de „cele mai bune cărți de filosofia științei”, carte pe care o va recenza într-un text de 3000 de cuvinte. Detalii despre cum se scrie recenzia aici. Voi vrea să văd două drafturi ale recenziei și vom organiza un colocviu final de susținere în care veți prezenta cărțile pe care le-ați ales și citit.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s