Cum scriem o recenzie de carte? Scurt ghid practic pentru studenți

Alexandru Liciu

Mai jos găsiți o serie de pași utili pentru recenzarea cărții pe care v-ați ales-o. Voi ilustra pașii cu lucrări pe care le-am recenzat sau la recenzarea cărora lucrez acum. Asta nu înseamnă nici pe departe că recenziile mele sunt vreun model de urmat. Mai degrabă priviți acești pași drept lecțiile pe care le-am învățat eu și pe care vreau să le dau mai departe.

  1. Parcurgeți cartea. Găsiți teza și argumentele lucrării. Uneori, demersul propus e unitar și teza/argumentele sunt ușor de găsit (e.g. William Poole, The World Makers). Alteori, avem de-a face cu lucrări mai heterogene, în care diferite capitole susțin teze diferite (e.g. Charles Wolfe, La Philosophie de la biologie avant la biologie) – în unele cazuri pentru că astfel de lucrări reunesc eseuri la care autorul a lucrat în diferite momente de timp. La limită, putem recenza chiar volume de editor, care adună laolaltă articole scrise de autori diferiți.

2. Încercați să identificați din ce tradiții/ discipline se revendică autorul (e.g. Miscallaneous order de Angus Vine îmbină manuscript & print culture, literary studies, paper technologies).

3. Căutați ce s-a mai spus prin alte review-uri. Acest pas este important pentru a vedea ce s-a mai zis și, prin urmare, ce nu mai are rost să ziceți.

4. În unele cazuri, autorul dezvoltă în carte un proiect la care lucrează de-o viață. Așadar, este foarte probabil să mai fi publicat pe subiect. Căutați și citiți articolele sale mai timpurii (cu siguranță citate în carte, sau trecute măcar la bibliografia de final), pentru a vedea cum anume se dezvoltă acel proiect de cercetare (în unele cazuri, veți da peste lucrări la care nu aveți acces. Faptul că nu ați putut consulta un anumit articol/carte trebuie să apară explicit în notele recenziei. Eu am pățit asta cu unul din articolele lui Angus Vine, precum și cu corespondența lui Joseph Justus Scaliger, editată de Dirk van Miert).

5. Ne gândim care sunt textele primare pe care autorul le discută, și ce interpretare a acestora propune. Este aceasta adecvată? Este recomandat să vă duceți direct la sursa primară și, pornind de acolo, să vedeți ce alte interpretări există în literatura secundară. Puteți, de asemenea, să nu fiți de acord cu niciuna dintre aceste perspective și, bazându-vă pe textele primare, să arătați unde credeți că se găsește eroarea interpretativă. Pentru filosofia științei, vă puteți ocupa de studile de caz pe care le construiesc autorii, sau măcar de episoadele din istoria științei la care trimit aceștia, chiar dacă nu folosesc metodologia studiului de caz (e.g. experimentul lui Eddington pentru Popper; disputa Newton-Hooke cu privire la ontologia luminii, pentru textele care discută ideea de experimetn crucial sau de theory underdetermiantion etc.)

6. Pînă în acest punct, am trecut prin munca de background, ca o propedeutică necesară oricărei recenzii. Scopul până acum a fost familiarizarea cu corpusul de texte și tradiții din spatele cărții de recenzat, iar ce e important de notat e că nu tot ce ați citit până acum se va regăsi în recenzie. Până aici ați adunat materiale, iar acum e timpul să le digerați. Forma finală are maximum 5 pagini (!!), iar asta e deja considerată o recenzie lungă. Așadar, grupați ce ați adunat în două coloane:

6a.  În prima treceți lucrurile care s-au mai zis despre carte (și de care vă feriți acum). Recenziile deja existente nu trebuie neapărat amintite în recenzia voastră (mai ales din considerente de spațiu), însă fiți siguri că le citiți! De asemenea, treceți aici aspectele pe care le vedeți mai marginale, sau pe care nu le stăpâniți (acestea din urmă pot apărea în recenzie, dar sub auspiciile unei modestii epistemice).

6b.  În cea de-a doua, treceți aspectele notabile, de care vreți să vă ocupați în recenzie. Dintre acestea, identificați punctul de atac – un aspect pe care credeți că merită să îl disecați și de care vă veți ocupa îndelung.

7. În acest punct, sunteți gata de scris. Jumătate de text poate fi o discuție a cărții per ansamblu, în care îi analizați structura argumentativă, arătați de unde se revendică, și ce se propune nou față de literatura de la care pleacă. În cealaltă jumătate de text, discutați pe larg punctul polemic amitit mai sus.

8. Luați aminte că o recenzie nu înseamnă povestirea cărții, și nici simpla redare a argumentelor din aceasta. Mai degrabă, o recenzie se vrea o discuție problematizantă a ideilor din carte. Ba chiar, de la un punct încolo, recenzia este o trecere în revistă a punctelor tari, dar și a punctelor slabe, din lucrare. Nu ezitați să fiți evaluativi (”Lucrarea are meritul de…”, ”Ce reușește să ne arate autorul este că…”, ”Această problematică este discutată dintr-un nou unghi, și anume…” etc.), iar insuficiențele lucrării trebuie și ele punctate, chair dacă în mod politicos (”Este regretabil că autorul nu a dezvoltat…”, ”Cu toate acestea, un minus ar cărții este că…”, ”Ne-ar fi plăcut dacă autorul ar fi tratat mai pe larg concepția sa despre…”).

9. Ca în oricare alt caz, lucrăm în drafturi succesive. Așteptăm așadar cu interest primele voastre drafturi!