Raționamentul prin analogie

Raționamentul prin analogie este esențial în progresul științei, pentru că pe această cale trecem de la o problemă rezolvată la una nerezolvată. Însă Ian Hacking, pe urmele Margaterei Masterman, ne arată că un concept-cheie ce rămâne insuficient articulat în proiectul lui Kuhn este tocmai raționamentul prin analogie. Acesta este instanțiat în conceptul restrâns de paradigmă, cel de exemplar. Exemplarul ar trebui să ne arate cum se desfășoară procesul de puzzle-solving și cum trecem de la un exemplu la altul.

De pildă, de la planul înclicant (Galileo), la pendul (Huygens) și la modul în care Bernoulli folosește modelul unui pendul. Toate aceste trei cazuri ar trebui să aibă, în spate, un exemplar, pe care omul de știință îl recunoaște iar asta îi permite procesul de puzzle solving. Doar că— nu-i așa?— nu e deloc clar cum se realizează asta. Iar asta, e de părere Hacking, e o problemă nu doar pentru Kuhn, ci pentru raționamentul prin analogie în genere (mulți autori intră aici, de la Aristotel, la moderni precum Montaigne sau Francis Bacon, la autori cvasi-contemporani, precum John Wisdom, profesorul lui Hacking la Cambridge).

Însă cum se poate răspunde la dilemele analogiei în cazul lui Kuhn? Hacking enumeră trei soluții posibile:

a. Prin analogie obținem un fel de meta-exemplu, care ne arată cum anume putem opera cu exemplele particulare, din care rezultă soluții succesive la puzzle-solving (ce se pot întinde pe perioade mari de timp, de la Galileo la teoria percolării)

b. Analogia are un rol mai degrabă de educație și instrucție. Prin analogie, studentul învață să rezolve calupuri de probleme (asemănător declinării gramaticale). Studenții mai buni vor surprinde similaritățile mai repede, și vor putea rezolva și probleme cu care analogia este doar parțială (aici ne-am putea întreba și dacă analogia poate fi explicitată în reguli clare)

c. Analogia este asemena definirii prin ostensiune, prin aceea că urmează exemple și contra-exemple – asemenea ”rule-following considerations”.

La seminar ne vom uita la acestea, și ne vom întreba în ce măsură raționamentul prin analogie este central pentru conceptul Kuhnian de paradigmă (și pentru care dintre sensurile de paradigmă). Ne vom întreba și dacă analogia poate sau nu fi explicitată în reguli (un punct, cred, insuficient de clar în programul lui Kuhn).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s